Vă place „Ice Age”? Nu vi se pare că „Dottore” Ponta seamănă binişor cu veveriţa aia mică, agitată şi confuză (la fel de rapidă şi eficientă ca metodologia „Copy-Paste” sau ca blitzkrieg-ul antidemocratic al guvernului Ponta din ultima vreme), Scrat din „Ice Age”, care produce dezastre după dezastre (la scară planetară), în eforturile sale disperate de a-şi îngropa ghinda (plagiatul, atacurile la adresa statului de drept etc.)?
Reacţii la trăsnăile guvernului „Scrat Copy-Paste”? Din păcate, la nivelul societăţii civile, destul de anemice. Cu excepţia câtorva ONG-uri şi grupuri de intelectuali, nu prea am văzut proteste ferme. Iar la nivelul populaţiei, reacţiile în stradă, vorba lui Farfuridi, sunt „sublime, dar lipsesc aproape cu desăvârşire”. Iată că am dat o raită şi prin Piaţa Victoriei la protestele anti-Ponta (sâmbătă, 7 iulie şi duminică, 8 iulie). Lume civilizată, elegantă (Nu ştiam cum să mă mai îmbrac ca să fac faţă competiţiei, dacă venea şi Udrea? E, dacă apărea ea, dispăream eu imediat), dar puţină. Sunt şi protestatari cu copii (unii chiar cu cărucioare şi bebeluşi) pe care îi învaţă „Imnul golanilor”, cărora le explică motivele participării (în funcţie de vârsta copiilor) şi le povestesc nostalgic, cu emoţie amintiri din vremurile iliesciene când mergeau la mitingurile CDR cu părinţii sau bunicii. Oricum, majoritatea participanţilor nu respectă regula hainelor albe de „cetăţean suspendat”, deşi am observat mai multe persoane cu astfel de tricouri. Sloganurile scandate abordează mai mult tema plagiatului (gen „Dottore Plagiatore”) decât a democraţiei şi a statului de drept („Cetăţean suspendat!”, „Apărăm DNA!” etc.), cu toate că şi acestea sunt prezente. Mai frecvent se strigă sloganuri generale „Demisia!”, „Jos Ponta!”, „Jos guvernul!”, „La puşcărie, Ponta, la puşcărie!” etc. Se mai cântă şi „I love you, Băse!” pe care eu refuz să-l intonez, nedorind să politizez participarea mea în favoarea PDL şi să mă solidarizez cu Băse. Nu sunt pro-Băse, ci doar anti-Ponta şi anti-Antonescu, din motive foarte simple ce ţin de apărarea democraţiei şi a statului de drept. Bine, doar plagiatul lui Ponta şi modul în care a încercat ulterior să-l muşamalizeze (desfiinţând şi restructurând „comitete şi comiţii” ca CNATDCU şi Consiliul Naţional de Etică) ar fi fost suficiente pentru ca iniţiatorul mineriadei „Copy-paste” să-şi dea demisia.
Reacţii la nivelul UE? Din fericire, da: puternice şi foarte prompte. Am fost săptămâna trecută în Vamă şi, când m-am întors, m-am bucurat că presiunea UE asupra guvernului Ponta se intensificase şi-l determinase să opereze unele concesii precum criteriul cvorumului la referendum, în acord cu decizia CCR. Mai erau şi alte 10 puncte la care trebuia să răspundă Ponta. Indiferent de concesii şi de prezentarea unui raport către CE de către Ponta, raportul MCV pe Justiţie este cel mai critic de până acum, cu consecinţe potenţial grave asupra României, iar stilul discursului preşedintelui Antonescu şi al premierului Ponta rămâne unul agresiv naţionalist, apropiat de cel al lui Orban de la Budapesta: ”Ce, suntem colonie?".
Mai departe, situaţia plagiatului continuă să rămână hilară şi bulversantă: o subcomisie fantomă (Comisia Tehnică, cu o componenţă necunoscută, necomunicată public) a Consiliului Naţional de Etică (ai cărui membri au fost schimbaţi de Liviu Pop în sensul USL-izării consiliului) declară că NU a plagiat, dar Universitatea Bucureşti, unde a susţinut Ponta teza de doctorat, apreciază că DA. Dar niciuna dintre comisii nu şi-a făcut publică decizia încă, aşa că „Dr. Scrat” refuză deocamdată să comenteze ceva.
Alte trăsnăi? Taxa de vot pentru romanii din diaspora. Românii din străinătate au protestat deja. Doar criminalii şi debilii mintali, teoretic, nu au voie să voteze. De ce să nu aibă acest drept românii din Basarabia ori cei care trăiesc în străinătate? Au făcut mai multe pentru România decât guvernul Ponta şi Antonescu. Lui Ponta şi lui Antonescu nu li s-a retras dreptul de vot, chiar dacă au fost pe punctul să distrugă România democratică în doar câteva zile.
Pentru raportul MCV foarte dur de acum cine e de vină? Cine oare? „Dictatorul” Băse! Ponta a declarat azi că raportul MCV reflectă situaţia reală din justiţie, desemnând şi responsabilii pentru aceasta: "O justiţie şi un sistem anticorupţie care timp de patru ani, 11 luni şi o săptămână s-a aflat până la urmă într-o stare de care responsabil trebuie să fie preşedintele Traian Băsescu. " Declaratie Ponta in legatura cu raportul MCV. „Scrat Copy-Paste” continuă să nu-şi asume responsabilitatea pentru dezastre. Şi îşi păstrează surâsul inocent, de scenă, fără să clipească. „The show must go on”!
Se afișează postările cu eticheta democratie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta democratie. Afișați toate postările
miercuri, 18 iulie 2012
sâmbătă, 7 iulie 2012
MINERIADA „COPY-PASTE” PRIN OCHII UNUI DR. CIUMPALAC
Bulversată de atacurile năucitoare la adresa democraţiei şi a statului de drept, dezlănţuite de mineriada „copy-paste” într-un interval de timp extrem de scurt, am fost din nou vineri seară în Piaţa Universităţii (după etapa din iarnă), de data asta pentru un protest anti-Ponta, cu pancartele pregătite: „Stop mineriada „copy-paste”!”, „Adio, „dottore” Ponta, MANGa cum laude!”, „Dr. Ciumpalac”, „Demisia!”. Am urcat pe scara de la metrou de la Universitate cu un grup entuziast şi gălăgios de ultraşi, molipsindu-mă pentru câteva clipe de energia şi bucuria lor. Dar, din păcate, timp de 20 de minute cât am stat în Piaţă, la Teatrul Naţional, nu s-a scandat decât „Jos Băsescu!”. Da, era vorba de un dictator, dar, tot Băse. Nu prea mai înţeleg de ce, doar Băse e destul de jos deja, a fost suspendat şi e în curs de demitere prin referendum. Şi absolut nimic împotriva guvernului Ponta! O fi vreo Fecioară Preacurată? Aşa că nici nu mi-am mai scos pancartele şi am plecat. Veni, vidi, VALEA!
Alte reacţii? Se pare că au ieşit vreo sută de persoane ca să protesteze anti-Ponta la Palatul Victoria, în cursul săptămânii. O să încerc şi acolo, dar numărul manifestanţilor e nesemnificativ, iar prezenţa atât de scăzută mă deprimă. La mitingul PDL nu am ce să caut, e doar unul politizat cu care nu mă pot solidariza. Să nu se observe nimic din meritele guvernului Ponta? Menţionez doar câteva dintre ele (pentru că a fost o întreagă avalanşă):
• Eşecurile penibile în formarea guvernului (trei miniştri nepotriviţi la Ministerul Educaţiei (dintre care doi plagiatori: Ioan Mang şi Corina Dumitrescu şi unul care a încercat să acopere plagiatul lui Ponta prin destabilizarea Consiliului Naţional de Etică şi a CNATDCU), miniştri incompatibili la Ministerul Culturii (Diaconu), în cazul Ministrului delegat pentru Strategii guvernamentale, Transparenţă decizională şi Relaţia cu societatea civilă (Alistar) etc.);
• Plagiatul grosolan, de tip „copy-paste” al premierului Ponta, nerecunoscut (imputat, evident, tot lui Băse: pentru ce nu e Băse vinovat?!) şi, pentru ascunderea căruia au fost reorganizate, adică, de fapt, destructurate două comisii: Consiliul Naţional de Etică şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU);
• Scandalul de reprezentare la Bruxelles: eludând decizia CCR, premierul s-a prezentat la Summitt-ul european de la sfârşitul lui iunie în locul preşedintelui, deşi preşedintele fusese acreditat în acest sens de către CCR;
• Trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputaţilor în subordinea guvernului (ca să poată exista o marjă de manipulare a legilor în interesul actualei puteri şi ca să fie exploatat momentul publicării lor) (ex. publicarea de urgenţă a demisiei din Senat a lui Dan Voiculescu astfel încât acesta să evite o sentinţă dată de ICCJ în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare);
• Tentativele de muşamalizare din dosarul de corupţie „Trofeul Calităţii”- scandalul Grăjdan: numirea unui nou inspector general la Inspectoratul de Stat în Construcţii, PSD-istul Constantin Grăjdan care a încercat retragerea instituţiei sale din proces pe motiv că nu ar fi existat niciun prejudiciu;
• Susţinerea suspectă a „sinucigaşului” Năstase, victimă şi el a „dictatorului” Băse, bineînţeles;
• Politizarea excesivă/USL-izarea TVR, mergând până la nereprezentarea PDL în noul Consiliu de Administraţie al TVR;
• Scandalul ICR: transferarea abuzivă a ICR din subordinea preşedinţiei în cea a parlamentului, presiunile asupra persoanelor din conducerea acestuia (chiar dacă Patapievici nu a fost demis);
• Demiterea lui Dorin Dobrincu din funcţia de director al Arhivelor Naţionale (pentru că ar fi făcut parte anterior dintr-o comisie prezidenţială de condamnare a comunismului);
• Faptul că hotărârile parlamentului nu mai pot fi contestate la CCR; avizul CCR e doar consultativ, nu şi obligatoriu pentru parlament (astfel încât să se poată trece uşor de CCR, iar suspendarea preşedintelui să fie facilitată);
• Presiunile asupra CCR (inclusiv ameninţări la adresa unor judecători de la CCR precum Aspazia Cojocaru înainte de dezbaterea pe suspedare a preşedintelui); • Revocarea lui Gheorghe Iancu, preşedintele Avocatului Poporului şi înlocuirea sa cu un membru PSD, Valer Dorneanu;
• Declaraţiile Ministrului Justiţiei, Titus Corlăţean contra procurorilor (spusese că procurorii care instrumentau dosarul „Zambaccian” ar trebui arestaţi!); • Adoptarea votului uninominal pur pentru alegerile locale (chiar dacă fusese iniţiată de PDL în vremurile bune), astfel încât să avantajeze partidele/grupările puternice ca USL;
• Proiectul de lege electorală pentru alegerile parlamentare (declarat deja neconstituţional de CCR) care, de asemenea, favorizează USL;
• Schimbarea intempestivă a preşedinţilor Camerei şi Senatului şi suspendarea lui Băse în doar câteva zile (indiferent dacă meritau sau nu, procedura nu a fost una dintre cele mai democratice);
• Garantarea demiterii preşedintelui prin OUG 41 de joia trecută: desfiinţarea criteriului prezenţei la vot şi modificarea legii de demitere a preşedintelui astfel încât să fie suficientă majoritatea participanţilor la referendum (nu a electorilor de pe liste) etc.
M-am convins că Ponta acţionează foarte rapid, în stil „blitzkrieg”. Şi doctoratul l-a făcut foarte rapid, prin metoda „copy-paste”. Că e „copy-paste” e clar. Oricine poate constata asta. Oricine ştie să scrie şi să citească, şi tanti Nuţi din Ciuciuleţii din Deal. Asta nu înseamnă să nu se acorde credibilitate consiliilor şi comisiilor evaluatoare (de tip CNATDCU şi Consiliul Naţional de Etică) care legitimează astfel de acuzaţii de plagiat şi care ar trebui să garanteze respectarea codurilor şi standardelor academice. Eu am lucrat cinci ani la teza de doctorat (incluzând disertaţia de la master care a reprezentat o parte) şi cred că majoritatea doctorilor din România au elaborat lucrări serioase, documentate, fără să plagieze. Din păcate, nu se poate contesta că există în sistemul universitar românesc practica achiziţiei diplomelor/titlurilor şi sindromul „fabricii de diplome”. Acum, sistemul universitar românesc s-a decredibilizat şi mai mult, iar România este cunoscută, prin exemplu lui Ponta, ca ţara doctorilor „copy-paste”. Mie îmi vine să intru în pământ de ruşine. Dar lui nu. Eu nu am dormit câteva nopţi bune din cauza asta, însă el probabil că doarme liniştit.
Cel mai mare dar de la Dumnezeu a fost liberul arbitru, dar libertatea de a alege trebuie dublată de responsabilitate, altfel nu are valoare. Ponta nu doar că a copiat în mod rudimentar, dar nici măcar nu şi-a asumat răspunderea, ba, mai mult, a făcut tot ce-i stătea în putinţă ca să se acopere în mod dezgustător şi ilariant, restructurând în interesul său comisiile evaluatoare. Adevărul e că nici nu prea avea de unde să fi învăţat Ponta ce înseamnă responsabilitatea, ci, mai curând a preluat comportamentul corupt şi atitudinea arogantă de la mentorul său, Adrian Năstase, profesorul şi conducătorul tezei de doctorat şi stilul mineriadă de la bunicul Iliescu, toate accentuate de energia, impetuozitatea şi imaturitatea vârstei sale. Iar argumentele lui Rus „încă de la Platon și Aristotel, oricine a scris un doctorat în filosofie, științe sociale a plagiat" (DECLARAŢIE RUS DESPRE PLAGIAT) sunt siderante şi jignitoare la adresa celor care au o contribuţie creatoare, originală prin lucrările lor, indiferent de domeniu.
Să mă duc să dorm? Să mă consolez cu eficienţa de tip „copy-paste”? Asta era luminiţa de la capătul tunelului? Mai bine merg la Palatul Victoria să-l felicit direct pe „Dr.” Ponta pentru performanţele sale.
„ROMÂNIA, TREZEŞTE-TE!”
A fost chiar unul dintre sloganurile Pieţii în iarnă. Pun ghilimele de rigoare.
Oricum, nu aş da conştiinţa mea torturată şi insomniile mele pentru somnul liniştit al porcilor.
Alte reacţii? Se pare că au ieşit vreo sută de persoane ca să protesteze anti-Ponta la Palatul Victoria, în cursul săptămânii. O să încerc şi acolo, dar numărul manifestanţilor e nesemnificativ, iar prezenţa atât de scăzută mă deprimă. La mitingul PDL nu am ce să caut, e doar unul politizat cu care nu mă pot solidariza. Să nu se observe nimic din meritele guvernului Ponta? Menţionez doar câteva dintre ele (pentru că a fost o întreagă avalanşă):
• Eşecurile penibile în formarea guvernului (trei miniştri nepotriviţi la Ministerul Educaţiei (dintre care doi plagiatori: Ioan Mang şi Corina Dumitrescu şi unul care a încercat să acopere plagiatul lui Ponta prin destabilizarea Consiliului Naţional de Etică şi a CNATDCU), miniştri incompatibili la Ministerul Culturii (Diaconu), în cazul Ministrului delegat pentru Strategii guvernamentale, Transparenţă decizională şi Relaţia cu societatea civilă (Alistar) etc.);
• Plagiatul grosolan, de tip „copy-paste” al premierului Ponta, nerecunoscut (imputat, evident, tot lui Băse: pentru ce nu e Băse vinovat?!) şi, pentru ascunderea căruia au fost reorganizate, adică, de fapt, destructurate două comisii: Consiliul Naţional de Etică şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU);
• Scandalul de reprezentare la Bruxelles: eludând decizia CCR, premierul s-a prezentat la Summitt-ul european de la sfârşitul lui iunie în locul preşedintelui, deşi preşedintele fusese acreditat în acest sens de către CCR;
• Trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputaţilor în subordinea guvernului (ca să poată exista o marjă de manipulare a legilor în interesul actualei puteri şi ca să fie exploatat momentul publicării lor) (ex. publicarea de urgenţă a demisiei din Senat a lui Dan Voiculescu astfel încât acesta să evite o sentinţă dată de ICCJ în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare);
• Tentativele de muşamalizare din dosarul de corupţie „Trofeul Calităţii”- scandalul Grăjdan: numirea unui nou inspector general la Inspectoratul de Stat în Construcţii, PSD-istul Constantin Grăjdan care a încercat retragerea instituţiei sale din proces pe motiv că nu ar fi existat niciun prejudiciu;
• Susţinerea suspectă a „sinucigaşului” Năstase, victimă şi el a „dictatorului” Băse, bineînţeles;
• Politizarea excesivă/USL-izarea TVR, mergând până la nereprezentarea PDL în noul Consiliu de Administraţie al TVR;
• Scandalul ICR: transferarea abuzivă a ICR din subordinea preşedinţiei în cea a parlamentului, presiunile asupra persoanelor din conducerea acestuia (chiar dacă Patapievici nu a fost demis);
• Demiterea lui Dorin Dobrincu din funcţia de director al Arhivelor Naţionale (pentru că ar fi făcut parte anterior dintr-o comisie prezidenţială de condamnare a comunismului);
• Faptul că hotărârile parlamentului nu mai pot fi contestate la CCR; avizul CCR e doar consultativ, nu şi obligatoriu pentru parlament (astfel încât să se poată trece uşor de CCR, iar suspendarea preşedintelui să fie facilitată);
• Presiunile asupra CCR (inclusiv ameninţări la adresa unor judecători de la CCR precum Aspazia Cojocaru înainte de dezbaterea pe suspedare a preşedintelui); • Revocarea lui Gheorghe Iancu, preşedintele Avocatului Poporului şi înlocuirea sa cu un membru PSD, Valer Dorneanu;
• Declaraţiile Ministrului Justiţiei, Titus Corlăţean contra procurorilor (spusese că procurorii care instrumentau dosarul „Zambaccian” ar trebui arestaţi!); • Adoptarea votului uninominal pur pentru alegerile locale (chiar dacă fusese iniţiată de PDL în vremurile bune), astfel încât să avantajeze partidele/grupările puternice ca USL;
• Proiectul de lege electorală pentru alegerile parlamentare (declarat deja neconstituţional de CCR) care, de asemenea, favorizează USL;
• Schimbarea intempestivă a preşedinţilor Camerei şi Senatului şi suspendarea lui Băse în doar câteva zile (indiferent dacă meritau sau nu, procedura nu a fost una dintre cele mai democratice);
• Garantarea demiterii preşedintelui prin OUG 41 de joia trecută: desfiinţarea criteriului prezenţei la vot şi modificarea legii de demitere a preşedintelui astfel încât să fie suficientă majoritatea participanţilor la referendum (nu a electorilor de pe liste) etc.
M-am convins că Ponta acţionează foarte rapid, în stil „blitzkrieg”. Şi doctoratul l-a făcut foarte rapid, prin metoda „copy-paste”. Că e „copy-paste” e clar. Oricine poate constata asta. Oricine ştie să scrie şi să citească, şi tanti Nuţi din Ciuciuleţii din Deal. Asta nu înseamnă să nu se acorde credibilitate consiliilor şi comisiilor evaluatoare (de tip CNATDCU şi Consiliul Naţional de Etică) care legitimează astfel de acuzaţii de plagiat şi care ar trebui să garanteze respectarea codurilor şi standardelor academice. Eu am lucrat cinci ani la teza de doctorat (incluzând disertaţia de la master care a reprezentat o parte) şi cred că majoritatea doctorilor din România au elaborat lucrări serioase, documentate, fără să plagieze. Din păcate, nu se poate contesta că există în sistemul universitar românesc practica achiziţiei diplomelor/titlurilor şi sindromul „fabricii de diplome”. Acum, sistemul universitar românesc s-a decredibilizat şi mai mult, iar România este cunoscută, prin exemplu lui Ponta, ca ţara doctorilor „copy-paste”. Mie îmi vine să intru în pământ de ruşine. Dar lui nu. Eu nu am dormit câteva nopţi bune din cauza asta, însă el probabil că doarme liniştit.
Cel mai mare dar de la Dumnezeu a fost liberul arbitru, dar libertatea de a alege trebuie dublată de responsabilitate, altfel nu are valoare. Ponta nu doar că a copiat în mod rudimentar, dar nici măcar nu şi-a asumat răspunderea, ba, mai mult, a făcut tot ce-i stătea în putinţă ca să se acopere în mod dezgustător şi ilariant, restructurând în interesul său comisiile evaluatoare. Adevărul e că nici nu prea avea de unde să fi învăţat Ponta ce înseamnă responsabilitatea, ci, mai curând a preluat comportamentul corupt şi atitudinea arogantă de la mentorul său, Adrian Năstase, profesorul şi conducătorul tezei de doctorat şi stilul mineriadă de la bunicul Iliescu, toate accentuate de energia, impetuozitatea şi imaturitatea vârstei sale. Iar argumentele lui Rus „încă de la Platon și Aristotel, oricine a scris un doctorat în filosofie, științe sociale a plagiat" (DECLARAŢIE RUS DESPRE PLAGIAT) sunt siderante şi jignitoare la adresa celor care au o contribuţie creatoare, originală prin lucrările lor, indiferent de domeniu.
Să mă duc să dorm? Să mă consolez cu eficienţa de tip „copy-paste”? Asta era luminiţa de la capătul tunelului? Mai bine merg la Palatul Victoria să-l felicit direct pe „Dr.” Ponta pentru performanţele sale.
„ROMÂNIA, TREZEŞTE-TE!”
A fost chiar unul dintre sloganurile Pieţii în iarnă. Pun ghilimele de rigoare.
Oricum, nu aş da conştiinţa mea torturată şi insomniile mele pentru somnul liniştit al porcilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






