Vase reparate cu aur. 7. România mărețe și glorioase realizări

 

 

Vom vorbi de mărețe și glorioase realizări. Să nu ne πERdem capul cum a πERdut Doamna Dezastru Dăncilă alegerile.

 

***

 

Iată o primă măreață și glorioasă realizare: lipsa monitorizării infecțiilor nosocomiale din spitale la pacienții bolnavi de coronavirus.  Sistemul sanitar te îngroapă de viu și singurul avantaj e că ai parte de groapă spre deosebire de Siria. De aceea nu știm exact din ce cauză au murit pacienții, dacă doar de coronavirus sau de infecții nosocomiale ca la cei arși la Colectiv. De aceea semnăm petiția Declic pentru monitorizarea zilnică a infecțiilor nosocomiale la pacienții spitalizați, bolnavi de coronavirus. Iată ce spune Anduța de la Declic:

”Infecțiile nosocomiale sunt ascunse sub preș și fac ravagii în rândul pacienților internați în spitalele din România. Riscurile de a ajunge internat sunt acum mai mari ca niciodată, din cauza pandemiei. Așa că ne-am hotărât să lansăm o petiție prin care să-i cerem ministrului Sănătății un mecanism de raportare zilnică a infecțiilor intraspitalicești. Doar printr-o raportare disciplinată și transparentă se va putea ulterior evalua eficiența măsurilor luate. Semnezi și tu? Durează doar 1 minut.

Avem în România o gravă problemă de subraportare a infecțiilor nosocomiale, deși acestea sunt principala amenințare la siguranța pacienților din spitale. Chiar dacă Ministerul nu recunoaște, toți știm că infecțiile intraspitalicești duc deseori la deces. Pacientul cu sistemul imunitar slăbit nu va putea lupta eficient cu o superbacterie rezistentă deja la antibiotice. Doar o monitorizare atentă, completată de măsuri eficiente de prevenție și control a infecțiilor nosocomiale, ar salva mii de vieți.

Am aflat cu stupoare că Ministerul Sănătății nu are în prezent o situație reală a infecțiilor intraspitalicești. În plină pandemie, nu se știe dacă decesele pacienților diagnosticați cu Covid sunt cauzate doar de virusul SARS-Cov-2 sau și de infecții luate suplimentar din spital.

Să ne amintim că subiectul nosocomialelor a fost intens discutat după tragedia de la Colectiv. Atunci s-a dovedit că o mare parte a victimelor au murit nu din cauza arsurilor, ci a bacteriilor luate din spitale. Mulți dintre noi ne-am fi așteptat ca, la 5 ani de la îngrozitorul eveniment, să se fi luat măsuri pentru combaterea acestor infecții ucigașe. De vreme ce nu s-a făcut nimic concret, este timpul să o cerem noi, oamenii obișnuiți, membri ai Comunității Declic.

Vocile individuale, unite pentru același scop, devin o singură voce mai puternică dacă reușim să ne mobilizăm. Când petiția va trece de 15 000 de semnături, vom solicita o întâlnire cu ministrul Sănătății. Am mare încredere că Nelu Tătaru nu va putea ignora atât de mulți oameni care îi cer să asigure respectarea dreptului la asistență medicală decentă pentru români.

Comunitatea Declic a dovedit că poate face lucruri minunate, atunci când membrii își unesc forțele. Am văzut asta în mai multe campanii, precum cea în care i-am cerut lui Raed Arafat ca apelurile 112 să fie localizate cu o mai mare precizie. Datorită implicării a peste 16 000 de membri Declic, sistemul AML (Advanced Mobile Location) este funcțional în toată țara, din luna aprilie. Iar oamenii care sună acum la 112 sunt localizați cu precizie și au o șansă mai mare de a fi salvați.

Sunt convinsă că nimeni nu-și dorește să se îmbolnăvească și să ajungă la spital. Dar este aproape imposibil să nu ajungi să ai nevoie de ajutor medical, cel puțin o dată în viață. Iar acum, în pandemie, riscurile de a sfârși la spital sunt cu atât mai mari. Cu cât suntem mai mulți cei care îi cerem ministrului Sănătății să se ocupe urgent de raportarea infecțiilor intraspitalicești, cu atât avem șanse mai mari să reușim. Ileana, semnezi și tu pentru raportarea zilnică a infecțiilor intraspitalicești?”

După ce se strâng 11.000 de semnături, trimitem petiția prietenilor pentru a crește numărul de semnatari.”

 

Se merge și la Ministerul Sănătății cu pancarte, petiția semnată de peste 18.000 de oameni și un pat de spital pe care stă pacientul ucis de infecții, dar ministrul Nelu Tătaru nu primește membrii Declic pentru o discuție. Se face și un film distribuit și de noi și vizionat de mulți oameni.

Iată ce spune Anduța, membră Declic, organizatoarea acțiunii:

” Dragă Ileana,

Am mers săptămâna trecută la Ministerul Sănătății pentru a depune petiția ''Raportați infecțiile intraspitalicești!'' și m-am îmbolnăvit de supărare când ministrul Sănătății a refuzat să ne primească. Îi cerusem o audiență lui Nelu Tătaru (ministru al Sănătății) pentru a discuta despre infecțiile ucigașe din spitalele românești.

Chiar dacă audiența nu a mai avut loc, am recreat, totuși, o scenă sumbră de spital românesc, chiar în fața Ministerului. Am putut face acest lucru datorită donației tale Ileana și ale altor 198 de membri Declic. Ne-am dorit cu această acțiune ca Nelu Tătaru și alți angajați din minister să vadă patul de spital pe care stă întins un pacient “mort”, vegheat de bacterii și având cauza morții ”necunoscută”. Speranța mea a fost că această imagine îl va emoționa pe ministru.

Cum Nelu Tătaru nu s-a obosit să coboare din birou să ne asculte, am stat mult de vorbă cu jurnaliștii veniți la acțiune. Mesajul nostru a fost preluat de mass-media, iar filmul transmis în direct pe Facebook a fost vizionat de peste 25 000 de oameni.

M-am gândit și dacă nu cumva este de înțeles refuzul ministrului de a ne întâlni. Acest refuz a fost motivat de pandemie. Știm că politicienii, atunci când nu vor să dea ochii cu reprezentanți ai societății civile, inventează tot felul de scuze și motive. Cunoaștem și noi contextul pandemiei, dar nu putem să nu ne gândim că întâlnirea ar fi putut să se întâmple și online, fără niciun fel de risc medical. Sau am fi putut avea o întrevedere scurtă în fața instituției, în aer liber, cu respectarea distanței și cu măști purtate corect de toată lumea.

În noaptea de dinaintea acțiunii din fața Ministerului Sănătății, am recitit o mare parte dintre mesajele scrise de membrii Declic la semnarea petiției. Este incredibil cât de mulți dintre noi ne-am lovit de infecțiile din spitale și cât de dramatică poate fi o astfel de experiență. Este de neacceptat ca autoritățile să continue să închidă ochii și să nu înceapă să acționeze în interesul pacienților.

Chiar dacă nu au dorit să se întâlnească cu noi de această dată, reprezentanții Ministerului Sănătății nu vor putea evita la nesfârșit să-și asume responsabilitatea. Mai ales dacă nici noi, societatea civilă, nu vom renunța să le cerem încontinuu să ia măsuri concrete privind infecțiile nosocomiale.

Prin perseverență și acțiuni constante, vizibile, creative și de impact îl putem determina pe ministrul Sănătății să prioritizeze pe agenda sa de lucru solicitările noastre. Acțiuni precum cea de săptămâna trecută reprezintă doar un prim pas. Există multe alte tactici pe care le putem folosi, până când autoritățile nu vor mai putea să se tot ascundă de noi.

La finalul lunii decembrie, conform prevederilor legale, trebuie să primim un răspuns oficial la petiția depusă. Atitudinea de până acum a celor din Ministerul Sănătății nu mă face să fiu optimistă că va fi un răspuns mulțumitor. Așa că va trebui să insistăm. Iar ministrul Sănătății va trebui să înțeleagă că nu vom renunța să ne cerem dreptul la sănătate și siguranță în spitale.

În toate campaniile Declic câștigate până acum, ce a contat a fost perseverența noastră, a celor ce am semnat petiții, am scris autorităților sau am donat pentru materiale de campanie. Așa am obținut victorii în campaniile privind furtul pădurilor, așa s-a votat în Parlament legea adopțiilor, așa am zădărnicit planurile celor cu proiecte miniere sau cu intenții de distrugere a râurilor.

Ileana, tot ce face Declic se bazează pe susținerea financiară a membrilor comunității. Datorită donațiilor, de data aceasta am avut cu ce plăti transportul unui pat de spital împrumutat, factura de printuri și bannere, onorariul fotografului, al cameramanului și ceaiul fierbinte pentru “pacientul decedat” care a stat nemișcat în frig mai bine de o oră.

Dar cel mai mult ne ajută donațiile lunare, deoarece ele ne permit să derulăm campanii pe termen mai lung. Atunci când știm pe ce fonduri putem conta lunar, ne putem concentra întreaga atenție pe planificarea, pregătirea și execuția tacticilor de campanie. Îți mulțumim pentru donațiile recurente și pentru că ne ești alături!

Pentru sănătate,

Anduța și echipa Declic”

 

Andreea Moldovan, secretar de stat la Ministerul Sănătății semnează petiția, se arată interesată, dar apoi nu mai răspunde la telefon. De aceea, îi scriem ministrului, Vlad Voiculescu ce a promis în campanie că se va ocupa de siguranța pacienților din spitale.

Noul ministru Ioana Mihăilă continuă să tergiverseze, așa că facem un protest la Minister cu acrobați pe picioroange și mesajul ”Cât o mai lungiți cu nosocomialele?”. Iată ce spune Anduța de la Declic:

”Dragă Ileana,

Joi, 17 iunie, mergem la Ministerul Sănătății să tragem la răspundere ministrul pentru dezinteresul în problema subraportării infecțiilor intraspitalicești. Ne vor însoți doi acrobați pe picioroange, ca să ajungă până la geamurile înalte ale clădirii. Ei vor purta mesajul comunității Declic pentru ministrul Ioana Mihăilă: ''Cât o mai lungiți cu nosocomialele?''. Organizarea acțiunii, plata acrobaților, bannerele și materialele de protest ne costă 2000 de lei. Dacă 100 dintre noi aleg să contribuie cu câte 20 lei, vom strânge imediat suma. Contribui și tu?

Da, contribui

Nu-mi vine să cred că, după aproape 6 ani de la Colectiv, infecțiile nosocomiale sunt în continuare subraportate și lăsate să-și facă de cap prin spitale. Ba, mai mult, piața este din nou invadată de dezinfectanți diluați [1] sau în care substanța activă declarată pe etichetă lipsește cu totul.

Asta îmi dă fiori pe șira spinării pentru că aceste produse ajung în spitale, sunt folosite de cadrele medicale pentru igiena mâinilor, în dezinfectarea instrumentarului pentru operații sau pentru curățenie.

Cei care au cel mai mult de suferit din cauza infecțiilor din spitale sunt pacienții, care mor cu zile. În alte țări bacteriile sunt controlate, monitorizate, combătute cu tehnologie modernă de dezinfectare. În România, însă, suntem în continuare în grija nimănui.

Niciunuia dintre ultimii trei miniștri ai Sănătății nu i-a păsat de problema nosocomialelor suficient de mult cât s-o rezolve. Nici măcar n-au catadicsit să răspundă petiției ''Raportați infecțiile intraspitalicești!'' [2], semnată de aproape 20 000 de membri Declic. Asta deși legea obligă ca unei petiții să i se răspundă în 30 de zile.

Lui Nelu Tătaru nu i-a păsat nici când am creat, chiar în fața instituției, imaginea dezastrului din spitalele românești, cu ajutorul unui pat de spital și a unui actor în rol de victimă a infecțiilor nosocomiale.

În mandatul lui Vlad Voiculescu, secretarul de stat Andreea Moldovan a promis în cadrul unei întâlniri pe zoom un răspuns la petiție, după care nu a mai fost de găsit. Actualul ministru, Ioana Mihăilă, nu răspunde la telefon, la emailuri sau la solicitările de audiență.

Așa că vom merge din nou la Minister, să protestăm și să cerem răspunsuri. Avem o listă întreagă de idei prin care să punem presiune pe autorități să-și facă treaba, acesta va fi doar un nou pas.

Iată ce vom face joi. Am vorbit deja cu doi acrobați, care vor ajuta ca mesajul nostru să fie cât mai vizibil în clădirea instituției. Ei vor avea pe haine multe bacterii imprimate, simbolizând invazia acestora. Vor plimba bannerul ''Cât o mai lungiți cu nosocomialele?'' prin fața geamurilor clădirii, până ce nu va mai exista angajat al Ministerului Sănătății care să nu-l vadă.

Membrii Declic participanți vor citi la portavoce petiția și vor împânzi zona cu stickere, precum cele din colajul de mai jos. Așa cum spitalele sunt cotropite de bacterii, așa va părea și clădirea în care sunt oamenii pe care îi plătim să oprească această invazie.

Vom fi văzuți și auziți cum nu s-a mai întâmplat până acum și ministrul va afla că ne vom ține de capul său până ce se va implica în rezolvarea subraportării infecțiilor din spitale. Vom avea și invitați din partea presei, care vor duce demersul nostru în media, prin fotoreportaje și articole.

Plata acrobaților, producerea și printarea materialelor (bannere, pancarte, stickere) și fotograful profesionist ne vor costa 2000 de lei, bani pe care trebuie să-i strângem chiar azi, pentru a fi siguri că acțiunea poate fi organizată cum ne-am propus. Așa că, Ileana, ai posibilitatea să contribui? Poate fi orice sumă, oricât de mică. Poate fi contravaloarea unei cafele, a unui sandwich sau chiar a unei măști sanitare de protecție anti-Covid. Nu suma e importantă, ci faptul că putem să ne bazăm pe tine, alături de alți membri Declic, să strângem banii.

Da, contribui

Îți mulțumim pentru tot ce faci,

Anduța și echipa Declic

P.S. Știm că atunci când avem critici la adresa autorităților, acestea aleg deseori să le ascundă sub preș, să le ignore. Dar sunt și situații în care, chiar dacă nu au răspunsuri și acțiuni concrete, oamenii politici măcar nu se ascund. Așa s-a întâmplat de curând la Ministerul Mediului, când ministrul Tánczos Barna și secretarul de stat Raul Pop au ieșit și au vorbit cu protestatarii Declic și au avut întrevederi cu reprezentanții Comunității. Cerem și de la ministrul Ioana Mihăilă să aibă o întrevedere cu noi și să pună pe agenda sa de lucru problema subraportării nosocomialeor. Contribuie pentru acțiunea de la Ministerul Sănătății aici.

[1] turnulsfatului[.]ro: În grija nimănui: tratăm pandemia cu apă de ploaie, chiar și în spitale. Am descoperit dezinfectanți și cu 0% substanță activă, 6 iunie, 2021

[2] facem[.]declic[.]ro: Raportați infecțiile intraspitalicești!”

 

Ministrul spune că va urmări printr-un Comitet infecțiile nosocomiale finanțat prin PNRR, ceea ce înseamnă că iar tergiversează, iar situația e urgență. Iată ce spune Anduța de la Declic:

”Dragă Ileana,

Pe 17 iunie, alături de mai mulți membri Declic și doi acrobați pe picioroange, am fost la Ministerul Sănătății. Am vrut să o întrebăm pe ministrul Ioana Mihăilă cât va mai lăsa nerezolvată problema subraportării infecțiilor din spitale.

Am făcut acest lucru pentru că, de 6 luni, niciunul dintre cei trei miniștri ai Sănătății nu a răspuns petiției „Raportați infecțiile intraspitalicești!” și nici solicitărilor de audiență. Rolul acrobaților pe picioroange a fost să ridice un banner la înălțimea geamurilor, astfel încât să fie greu de ignorat de cei din minister.

Nu mică mi-a fost bucuria când, în seara de dinaintea protestului, la ora 21:00, am primit confirmarea audienței cu ministrul Ioana Mihăilă. Urma să ne vedem la ora 10:30 dimineața, cu jumătate de oră înainte de începerea acțiunii.

Chiar și anunțată așa, din scurt, m-am gândit că e un semn bun și m-am tot întrebat dacă să anulez protestul planificat. Spre deosebire de Nelu Tătaru și Vlad Voiculescu, care ne ignoraseră cu desăvârșire, iată că ministrul Ioana Mihăilă acceptase solicitarea noastră pentru o întrevedere. Am sperat din tot sufletul că ne întâlnim pentru a primi vești bune privind subiectul petiției noastre.

O tehnică pe care am tot văzut că o folosesc unii politicieni, pentru a nu-și asuma responsabilitatea propriilor fapte, este victimizarea. Încă de la începutul discuției, Ioana Mihăilă mi-a spus că i se pare o mare nedreptate faptul că membrii Declic am pus presiune atât pe Vlad Voiculescu, cât și pe ea. Asta în condițiile în care lor chiar le pasă de infecțiile nosocomiale, a susținut ea.

Am simțit cum iau foc, auzind așa ceva. Nedrept este ca pacienții să moară în continuare pe capete în spitale, din cauza unor bacterii nemonitorizate, lăsate să-și facă de cap, de zeci de ani.

Comunitatea Declic nu are culoare politică, manifestăm pentru cauzele și valorile în care credem și punem presiune pe autorități să ne asculte doleanțele și să-și facă treaba. Indiferent ce inițiale are partidul la putere.

Am ales să trec în tăcere peste acest moment de ostilitate gratuită și am ascultat tot ce-a avut de spus ministrul în privința planurilor sale. Mi-a zis că în 2-3 săptămâni va fi funcțional un Comitet Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale. Și că se vor finaliza în scurt timp normele de aplicare a Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale.

În ceea ce privește raportarea și monitorizarea infecțiilor, am înțeles că ministerul se bazează pe fonduri din PNRR, pentru implementarea unui sistem digital de raportare. Asta înseamnă că soluționarea subraportării s-ar putea prelungi până în anul 2026. Am vrut să-i răspund cu o răutate doamnei ministru, să îi zic că, în medie, un mandat de ministru la Sănătate durează puțin peste un an. Până la finanțarea sistemului prin PNRR, mai înmânez petiția altor 3-4 miniștri.

Dar am zis să nu fiu considerată obraznică și am fugit în fața clădirii, unde protestul tocmai începuse de câteva minute. Colegele mele, participanții la protest, cei care ne urmăreau live pe facebook și reprezentanții presei așteptau vești de la mine. Nu știam cum să le zic tuturor că mărețul plan al ministerului este să mai aștepte și, eventual, să mai discute despre subiect în varii comisii și comitete din când în când.

Nu primisem niciun răspuns încurajator. M-am uitat la bannerul „Cât o mai lungiți cu nosocomialele?”, ținut de cei doi acrobați pe picioroange, în fața geamurilor ministerului și am simțit un gust amar. Cu mâhnire, m-am gândit că sunt în stare să o lungească la nesfârșit dacă-i lăsăm.

O spun direct, Ileana, am fost dezamăgită de discuția cu ministrul Ioana Mihăilă și echipa sa, prezentă la întâlnire. Îmi este clar că un sistem de raportare transparent și complet nu este o prioritate pentru Ministerul Sănătății la acest moment.

Mai mult, am rămas stupefiată când ni s-a spus că un sistem de raportare ca cel pentru virusul Sars-Cov-2 nu ar ajuta prea mult cetățenii. Că mai important este ca aceștia, pacienți sau aparținători deopotrivă, să facă, în primul rând, ce ține de ei în scopul limitării incidenței infecțiilor.

Am replicat că, inclusiv pentru cetățeni, este extrem de important să avem niște statistici clare. Doar așa vom putea monitoriza dacă măsurile de combatere a infecțiilor funcționează.

De fapt, autoritățile se tem că scoaterea în evidență a unor statistici reale privind incidența infecțiilor nosocomiale ar alimenta neîncrederea în spitale și în cadrele medicale. Au încercat să ne convingă că este mult mai important ca acestea să fie stimulate să raporteze, dar că nu e la fel de important ca cifrele să fie cunoscute, în detaliu, de către cetățeni.

Atunci am știut că am luat decizia bună de a nu anula protestul. Unul dintre bannere avea mesajul „Murim cu zile de la infecțiile din spitale! Nu le mai ascundeți!”. Or ministrul tocmai îmi spunea că nu e important ca noi, cetățenii, să știm adevărul.

Așa că, Ileana, mă aflu în fața unui moment de cumpănă, în care am nevoie de opinia ta, pentru a decide cum să mergem mai departe în această campanie. Ministerul Sănătății spune că un sistem de raportare poate să mai aștepte. Noi, echipa Declic, credem că prevenția și combaterea infecțiilor nosocomiale trebuie să meargă mână în mână cu o monitorizare transparentă, disciplinată și completă.

Putem continua presiunea publică, pentru ca sistemul de raportare a infecțiilor să intre pe lista scurtă a priorităților ministrului Sănătății. Sau putem găsi o altă campanie cu șanse mai mari de reușită. Dar, pentru a lua această decizie, trebuie să cântărim bine opțiunile și să ne spunem cu toții părerea.

Platforma IT pe care o folosim ne permite să ne consultăm cu tine și să-ți aflăm opinia aproape instantaneu. Răspunsul tău e foarte important pentru noi, pentru că ne ajută să stabilim cum continuăm. Răspunzi și tu chiar acum?

Consideri că trebuie să continuăm presiunea publică pentru implementarea unui sistem digital, transparent și complet de raportare a infecțiilor instraspitalicești, așa cum se întâmplă pentru virusul Sars-Cov-2?

Da, răspund și eu

Ileana, tu ai donat pentru ca această acțiune să poată avea loc. Fără susținerea ta și a altor membri Declic, impactul acestei acțiuni la Ministerul Sănătății și în presă nu ar fi fost atât de puternic. Datorită donației tale am putut plăti acrobații, materialele de protest, stickerele cu bacterii imprimate și am putut promova reportajul live de pe pagina Declic.

Îți mulțumim pentru implicarea ta,

Anduța și echipa Declic”.

 

Campania continuă.

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este alocarea de fonduri pentru combustibilii fosili și investițiile în energie produsă din gaz și petrol din planul european de redresare economică după coronavirus. Inițiativa aparține europarlamentarilor USR-Plus, Dragoș Pîslaru și PNL, Siegfried Mureșan. De aceea, le scriem acestor europarlamentari, precum și liderului Plus, Dacian Cioloș, totodată lider european al grupului Renew, adept al folosirii gazelor drept combustibil de tranziție de la cărbune la energie verde. Iată ce spune colega de la Declic, Cătălina:

”Îți scriu acest mesaj cu speranță că mai putem schimba ceva, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri. Europarlamentarii români USR-PLUS Dragoș Pîslaru și PNL - Siegfried Mureșan sunt raportori pentru una dintre cele mai importante decizii economice luate de Uniunea Europeană. Este vorba despre planul de redresare economică după pandemie, care asigură României o finanțare de peste 30 de miliarde de dolari.

Planul va fi votat lunea viitoare, pe 9 noiembrie, și ar trebui să acorde prioritate combaterii efectelor schimbărilor climatice.

Doar că, de data aceasta, europarlamentarii români par să reprezinte interesul marilor companii de gaze și petrol, nu al cetățenilor. Ei vor să includă în proiectele eligibile pentru finanțare inclusiv subvenționarea industriei cărbunelui și investițiile în exploatarea gazelor și petrolului.

Alocarea în continuare a fondurilor pentru folosirea combustibililor fosili va avea efecte devastatoare asupra climei și va duce la creșterea temperaturii medii globale. Mai mult, va încetini trecerea României la folosirea de energie din surse regenerabile. Deși avem resurse de vânt în Marea Neagră de cinci ori peste necesarul de curent actual al țării noastre, eurodeputații noștri pledează în continuare pentru investiții în gaz. Investim în energii murdare când am putea încuraja investițiile în energie eoliană pentru care avem deja finanțare și prin Pactul Verde european.

Decizia privind tipul proiectelor finanțate va fi luată luni, 9 noiembrie, în Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare. Membrii comisiilor vor vota în funcție de argumentele aduse de cei 3 raportori, printre care 2 europarlamentari români: Dragoș Pîslaru și Siegfried Mureșan. De aceea, opinia lor este extrem de importantă în acest moment, nu doar pentru România, ci pentru întreaga Europă.

E momentul să le spunem politicienilor din USR-PLUS și PNL că ne dorim un viitor verde pentru economia românească și cea europeană. Iar cei doi sunt în Parlamentul European datorită votului nostru, al cetățenilor. Prin urmare, dacă și tu ești de părere că ar trebui excluși combustibilii fosili din planul de redresare economică după Covid, te rog scrie-le de urgență câte un mesaj pe pagina de Facebook. Apasă butonul de mai jos și scrie-le un mesaj personal chiar la postarea în care vorbesc despre Planul de redresare economică.

Da, îi scriu lui Dragoș Pîslaru

Da, îi scriu lui Siegfried Mureșan

Pentru a contrabalansa lobby-ul companiilor de petrol și gaze, ia-ți puțin timp și scrie-i un mesaj și lui Dacian Cioloș. El nu este doar liderul USR-PLUS, ci și al grupului european Renew, unul dintre susținătorii folosirii gazelor drept combustibil de tranziție de la cărbune la energie verde. Ne îngrijorează profund faptul că tocmai Dacian Cioloș alege să ignore avertizările oamenilor de știință care spun cât de nociv este să continuăm să folosim combustibili precum gazul.

Toți începem să resimțim efectele folosirii gazelor cu efect de seră. Iată ce spune Cornel Ban, profesor la Copenhagen Business School: “Aproape întregul Vechi Regat și o parte a Banatului sunt în scenariul “roșu” de încălzire și secetă (însoțită chiar de deșertificare) [...] cu o creștere a temperaturii cu 1.5 grade Celsius, cu 10 ani înainte ca UE să își atingă țintele de decarbonizare. Datele sunt de la Institutul de meteorologie și ar trebui să fie șocante. Este de remarcat că România nu are nici politici de adaptare la cataclismul climatic care vine, nici strategii simple de tranziție energetică”.

În virtutea acestei situații, trebuie să ne mobilizăm și să scriem sute de mesaje pe paginile de Facebook ale celor 3.

Îți las aici câteva idei, care să te inspire pentru un mesaj pe care să îl scrii pe Facebook:

Nu vrem fonduri pentru combustibili fosili în Planul de redresare economică european. Gazele naturale au emisii mari de dioxid de carbon și metan care contribuie la schimbările climatice, cu efecte catastrofale asupra oamenilor și a biodiversității

Vrem investiții în energii regenerabile, nu în combustibili fosili prin Planul de redresare economică european. Conform Băncii Mondiale, în Marea Neagră avem resurse de vânt de cinci ori cât peste necesarul de curent electric actual al țării. Vrem bani pentru energie eoliană, nu pentru combustibilii fosili

Ar trebui să privim spre viitor și să oprim de pe acum schimbările climatice. Planul de redresare economică european ne poate ajuta în următorii 4 ani, doar dacă nu includem și investițiile în gaze ca proiecte finanțabile

Sunteți în Parlamentul European datorită votului cetățenilor și trebuie să țineți cont de dorința noastră. Dacă interesele industriei sunt mai importante decât sănătatea populației, atunci nu ne reprezentați pe noi, cei care v-am votat, și vom ști cum să votăm data viitoare

Din nou România este lipsită de ambiție în ceea ce privește tranziția energetică. Investițiile în gaze naturale și folosirea cărbunelui în sistemul energetic vedem că rămân prioritare, în ciuda potențialului ridicat pentru energie din surse regenerabile. E dezamăgitor să vedem că susțineți includerea combustibililor fosili în planul european de redresare economică

Nu vrem să folosim gaze pentru energie, când avem un potențial ridicat pentru folosirea energiei eoliene. Vă rugăm să ne reprezentați interesele în Parlament și să nu acceptați includerea combustibililor fosili în planul european de redresare economică

Gazele naturale NU își au locul în fondurile UE și nici în Fondul pentru tranziție justă. E timpul să înțelegeți și să acceptați acest lucru.

De ce nu vă doriți să avem politici de adaptare la cataclismul climatic care vine? De ce nu creați strategii de tranziție energetică?

Alege una dintre abordări sau fă un mesaj propriu și ia-ți 5 minute pentru a le scrie celor 3 pe Facebook.

Da, îi scriu lui Dragoș Pîslaru

Da, îi scriu lui Siegfried Mureșan

Da, îi scriu lui Dacian Cioloș

Împreună pentru energie regenerabilă,

Cătălina și echipa Declic”.       

 

Se organizează și o dezbatere online cu Dragoș Pîslaru. Se face și un film ”Fără fosile în parlament”. Dragoș Pîslaru continuă să susțină gazul drept combustibil de tranziție.

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este nerespectarea promisiunilor guvernului făcute cu ocazia marșului pentru păduri din 2019 (la care am participat și noi, eu și cu Promy (titanul Prometeu) prietenul și eroul meu chit că abia ne târâm, însă un simplu pas înainte contează): SUMAL modernizat, hărți satelitare și alerte automate atunci când se fură lemnul din păduri, urmărire video și GPS a transporturilor. De aceea, noi, membrii Declic îi scriem guvernului.

Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”Ileana,

Îți scriu acest email pentru că ești unul dintre semnatarii petițiilor pentru păduri. Din păcate îți scriu cu vești proaste. Nici măcar una dintre promisiunile făcute de Guvern după Marșul pentru păduri de acum un an, nu a fost îndeplinită.

Imediat după preluarea puterii, liberalii se angajau că vor moderniza SUMAL. Proaspătul ministru al Mediului, Costel Alexe, critica atunci nenumăratele amânări ale lansării SUMAL 2.0. În anul ce a trecut de atunci a amânat și el modernizarea sistemului de 3 ori. Ultima amânare a fost anunțată săptămâna aceasta. Cel mai devreme, sistemul ar fi funcțional în ianuarie.

Tot ministrul mediului se angaja, într-un interviu publicat chiar pe pagina Declic, că pădurile vor fi urmărite prin satelit. Spunea că „fiecare membru Declic va putea vedea în Inspectorul Pădurii imagini satelitare și alerte cu locurile unde se taie ilegal”. Un an mai târziu nu avem nici imagini satelitare, nici alerte automate cu locurile în care mafia pădurilor taie ilegal.

Conform angajamentelor Guvernului luate față de miile de oameni ce au ieșit în stradă pentru păduri, ar fi trebuit să avem acum o supraveghere video a tuturor punctelor cheie prin care trece lemnul tăiat. Au reușit să instaleze O SINGURĂ CAMERĂ VIDEO.

Nici urmărirea prin GPS a camioanelor ce transportă lemn nu a fost realizată. Conform promisiunilor, de la 1 noiembrie ar fi trebuit să vedem în Inspectorul pădurii traseele tuturor camioanelor care transportă lemn. Transparența acestor trasee din pădure la depozite ne-ar fi asigurat că autospecialele nu fac și transporturi neautorizate.

Pe scurt, suntem tot fără SUMAL modernizat, fără hărți satelitare și alerte automate atunci când se fură, fără urmărire GPS și video a transporturilor. Adică, la fel ca acum un an, se fură tot ca în codru. Întreg șirul de măsuri ce ar fi trebuit luate pentru a vedea ce și cum se taie, a fost amânat. S-au prefăcut că muncesc, timp de un an. Acum ne dau întâlnire pentru 2021, cu speranța că nu observă nimeni cacealmaua lor.

Ileana, te înfurie aceste vești? Dacă da, nu e cazul să ții supărarea în tine. Intră acum pe pagina Guvernului și lasă-le în comentarii câteva gânduri. Spune-le că sunt fie mincinoși, fie incompetenți, pentru că altfel nu se explică de ce nu se vede niciun progres în ultimul an. Sper că vor face la fel sute de alți membri Declic care citesc acest email.

În câteva ore pot fi chiar mii de mesaje pe pagina Guvernului. Toate de la membri Declic, toate cerându-le să-și țină promisiunile făcute celor ce iubesc pădurea. Și fii convins că, înainte de alegeri, Ludovic Orban și ai lui sunt foarte sensibili la valurile de nemulțumire venite din partea alegătorilor.

Dar pentru ca mesajul nostru să nu le treacă pe lângă urechi, trebuie să fim mulți, foarte mulți. Deci neapărat trebuie să te implici și tu. Fă-o acum, dă click aici și spune-le că ești nemulțumit, că nu au făcut nimic pentru a salva pădurile și că nu ne mai pot minți. Fii politicos, nu vrem să fim considerați niște neciopliți, ci doar să-i convingem să facă ce au promis.

Eu le-am scris deja.

Ce zici, te implici și tu?

Îți las aici câteva idei, care să te inspire, dar e foarte important să scrii un mesaj cât mai personal.

Ați promis SU0M00AL modernizat, hărți satelitare și alerte automate atunci când se fură, urmărire GPS și video a transporturilor. Nu ați făcut nimic. Vă solicit să acționați, urgent, încă mai e timp. Fiecare zi care trece fără să luați măsurile promise e o favoare făcută de Guvern MAFIEI PĂDURILOR!

Ce facem cu pădurile? Ați uitat promisiunile făcute acum un an? Nu avem SUMAL modernizat, nu protejăm pădurile cu ajutorul tehnologiei moderne. Faceți jocul hoților de lemne?

Vin alegerile și tot ce ați promis pentru salvarea pădurilor a rămas doar promisiune. Vă promitem că o să ținem minte. Și noi o să ne ținem de promisiune.

Acum un an ați promis un ECOLOGIST LA MEDIU. Costel Alexe a vorbit mult, a promis și mai mult, dar nu a făcut nimic. S-au promis SUMAL modernizat, hărți satelitare și alerte automate atunci când se fură, urmărire GPS și video a transporturilor de lemn. Încă nu avem nimic din toate acestea!

Da, las și eu un mesaj pe pagina Guvernului

Mai e puțin până la alegeri și trebuie să acționăm acum. E cel mai bun moment pentru a le spune guvernanților că cerem să ia măsuri urgente pentru salvarea pădurilor. Încă mai au timp.

Nu e nevoie de mai mult de o lună pentru a se lansa licitația pentru hărți satelitare sau pentru a se amplasa camere video în cât mai multe puncte cheie de pe ruta transportatorilor de lemn. Nici sistemul de urmărire GPS nu are nevoie de mai mult timp pentru a fi implementat.

Te numeri printre sutele de mii de oameni care am semnat petiții pentru păduri, care am scris autorităților sau am ieșit în stradă. Suntem mulți și putem urni lucrurile în direcția bună. Dar trebuie să le spunem celor din Guvern că am urmărit cu atenție ce au făcut timp de un an și că suntem extrem de îngrijorați. Că revendicările noastre de la Marșul pentru păduri încă așteaptă să fie rezolvate!

Dar depinde și de tine dacă mesajul de mai sus o să fie transmis eficient. În următoarele zile pagina de Facebook a guvernului poate fi monopolizată de membrii Declic. Se va întâmpla asta, dacă dai și tu click pe butonul de mai jos și ceri Guvernului să își aducă aminte de promisiunile făcute acum un an.

Da, las și eu un mesaj pe pagina Guvernului

Îți mulțumim că te implici,

Antoniu și echipa Declic”        

 

De asemenea, semnăm petiția Declic referitoare la monitorizarea tăierii ilegale de lemn cu ajutorul satelitului (alertă satelitară) și o distribuim pe Facebook și Twitter. În sfârșit, ministerul Mediului a anunțat lansarea licitației pentru achiziționarea de hărți satelitare pentru paza pădurilor așa cum au cerut peste 22.000 în petiție. Se face și un protest pe pârtie și un panou publicitar pe cel aglomerat drum spre munte (DN1) cu mesajul: ”Tăiați pensiile speciale, nu pădurile” pentru care contribuim (a cărui imagine este distribuită de peste 700.000 de oameni și care reintroduce în agenda media și a politicienilor cele două teme).

Mai mult, semnăm petiția Declic pentru ca monitorizarea video a tăierii de lemn să fie publică. Ministerul a făcut un pas înainte (introducerea SUMAL 2.0), dar și doi înapoi (1. dezactivarea ”Inspectorului Pădurii”, interfața cu cetățenii pentru urmărirea tăierii de lemn și 2. Monitorizarea video a tăierii de lemn nu mai este publică). Iată ce spune Antoniu de la Declic:

” Ileana,

Am lansat o petiție care poate bloca activitatea mafiei pădurilor. Cerem ca transporturile de lemn să fie supravegheate video, iar imaginile să fie publice pentru a ne asigura că personalul corupt din sistem nu mușamalizează ilegalitățile.

Încă nu avem suficiente semnături, te alături și tu cauzei noastre?

Da, semnez pentru păduri

Am cerut amplasarea de camere video la ieșirea din fondurile forestiere încă de la Marșul pentru păduri, din 2019.

Vestea bună e că la sfârșitul anului trecut ministerul Mediului a anunțat că ne va da ascultare. S-a lansat un proiect de ordonanță de urgență ce prevede amplasarea a 300 de camere video în puncte cheie la ieșirile din păduri. Asta ar bloca activitatea mafiei, niciun transport ilegal nu ar mai putea ieși din drumurile forestiere pe cele europene fără a fi surprins în imagini.

Vestea proastă e că, în forma actuală a proiectului, imaginile video NU vor fi publice. Adică le vor vedea doar autoritățile. În asemenea condiții, orice funcționar corupt poate mușamaliza ilegalitățile, iar transporturile ilegale rămân nedescoperite.

Se pare că Guvernul încearcă să implementeze proiectul doar de formă. Va putea bifa o promisiune făcută activiștilor de mediu de mai bine de un an. De asemenea va putea raporta Comisiei Europene, care ne amenință cu sancțiuni pentru hoția din păduri, că s-au luat măsuri pentru a opri tăierile ilegale.

Am lansat o petiție prin care atragem atenția ministrului Tánczos Barna că nu ne lăsăm păcăliți de un sistem implementat doar pentru a salva aparențele, nu pădurile. Îi cerem ca imaginile capturate de camerele video să poată fi accesate de publicul larg, de activiști de mediu, jurnaliști sau simpli cetățeni.

Cu siguranță mafia pădurii pune presiune pe autorități să nu facă publice imaginile capturate de sistemul video. Asta le-ar bloca activitățile ilegale. Pentru a-l convinge pe ministru, trebuie să fim mai convingători decât cei ce ne fură pădurile. Și suntem convingători atunci când reușim să ne strângem mulți în jurul unei cauze.

Din păcate nu suntem, încă, mulți. Am lansat petiția miercurea trecută, pe Facebook, și am făcut mai multe postări. După 3 zile reușisem să ajungem la doar 300 de semnături. Este infim. Am făcut apel la contul de rezervă al campaniilor pentru păduri și am promovat petiția pe Facebook. Chiar și așa, până astăzi, nu am depășit 5000 de semnături.

Acest e-mail va fi primit de 70.000 de de oameni. Dacă măcar 10.000 de mii dintre noi semnează vom fi suficienți pentru a trimite oficial petiția ministrului.

Apoi vom putea anunța și presa și vom face cât mai vizibil demersul nostru. Vor vedea toți cei interesați de păduri că Guvernul se pregătește să ne păcălească și să țină la secret imaginile ce dovedesc infracțiunile silvice.

Prin presiunea astfel creată, îl vom determina pe ministru să schimbe Proiectul de ordonanță și să prevadă ca imaginile video să fie publice.

Dar primul pas e să creștem petiția, adăugând numele tău la lista de semnatari. Dă click, acum, pe butonul de mai jos.

Da, semnez pentru păduri

Camerele video sunt importante pentru că în acest moment autoritățile nu știu cât lemn se scoate dintr-o pădure. Poate fi un camion, legal, sau încă zece, fără acte. Nu se știe nici dacă un camion pe care-l vedem pe drumurile publice a ieșit dintr-o pădure unde este autorizată exploatarea sau dintr-una protejată. O soluție tehnică simplă, cum este supravegherea video, ar rezolva ambele probleme. Dar numai dacă imaginile sunt publice putem fi siguri că cei surprinși cu transporturi ilegale vor fi pedepsiți. Și numai dacă suntem suficient de mulți ne putem face vocea auzită.

Suntem și contratimp. Ordonanța de urgență care prevede un sistem total netransparent de monitorizare video va fi emisă în perioada următoare, poate chiar săptămâna aceasta. Trebuie să ne strângem suficient de mulți și să trimitem petiția ministrului, înainte de a se emite acea ordonanță.

Știm că presiunea publică funcționează. Am procedat la fel când am cerut, în Parlament, modificarea Codului silvic. Lobbiștii industriei au încercat să introducă în lege prevederi care le-ar fi permis să intre și mai adânc cu drujba în păduri. Dar atunci am fost mulți și am fost insistenți. În final, parlamentarii ne-au ascultat și toate cererile noastre au fost aprobate.

Putem face la fel și acum, dar numai după ce ajungem la cel puțin 15.000 de semnături. Semnează petiția acum.

Îți mulțumim pentru implicare,

Antoniu și echipa Declic

PS: Chiar în dimineața aceasta am aflat că ministerul a făcut un pas înainte, dar și doi mari pași înapoi. A lansat într-adevăr SUMAL 2.0, dar a deconectat Inspectorul pădurii, interfața pentru cetățeni a sistemului de urmărire a materialului lemnos. Informații care erau până azi publice, precum avizele de însoțire a lemnului, nu mai sunt accesibile. Prin urmare, cetățenii nu mai pot urmări legalitatea transporturilor de lemn. Al doilea mare pas înapoi e reprezentat de proiectul de ordonanță prin care imaginile video de la camerele instalate la ieșirea din pădure nu vor fi publice. Semnează și tu petiția pentru a cere ministerului transparență deplină în monitorizarea transporturilor de lemn. Doar așa putem opri mafia tăierilor ilegale, cu date publice.”

 

După ce Inspectorul Pădurii este reactivat, o mare parte din informații lipsește. Antoniu a mers în pădure și s-a filmat cu ce lipsește. Video-urile au fost urmărite de peste 250.000 de persoane inclusiv Ministrul Mediului. Inspectorul Pădurii este apoi îmbunătățit, dar tot lipsesc alertele satelitare. De aceea îi scriem mail Ministrului Mediului, Tanczos Barna. Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”Dragă Ileana,

Am reușit să-l determinăm pe ministrul Mediului să adauge funcții vitale la Inspectorul Pădurii. Nu ne oprim, dimpotrivă, creștem presiunea. Pentru că a uitat de alertele satelitare! Pentru a reuși avem nevoie de implicarea ta. Îi scrii și tu ministrului Mediului pentru a-i cere alerte care să ne spună, imediat, când se taie pădurea în zone neautorizate?

Da, trimit email

Săptămâna trecută mi-am adus aminte de profesorul de matematică din generală. Era foarte sever. Obișnuia să ne repete că nimic nu l-ar face mai fericit decât să ne dea, din când în când, câte un 10. Dar notele lui preferate păreau a fi 3 și 4.

Mi-am adus aminte de acest profesor, urmărind un interviu cu ministrul Mediului, Tánczos Barna. Vorbea despre seria de filmulețe în care am testat  și am dat note noii variante a Inspectorului Pădurii. Și era foarte nemulțumit că am notat cu 4 una dintre funcțiile aplicației.

Am mai încercat aplicația, cum m-a îndemnat ministrul, și a urmat și o notă de UNU. Asta pentru că am descoperit că din Inspector lipseau, cu desăvârșire, funcții care, conform legilor din domeniul silviculturii [1], ar fi trebuit să fie acolo. E vorba de hărțile amenajistice și ariile protejate. Prezența acestora în Inspector chiar pot diminua furtul de pădure, prin implicarea noastră, a cetățenilor.

Primele 3 episoade ale vlogului despre Inspector au avut un succes peste așteptări, fiecare a ajuns la cel puțin 100.000 de oameni. Am avut parte de mii de distribuiri, sute de comentarii. Am văzut, în aceste comentarii, foarte mulți oameni care știau cât de importantă este această aplicație și își arătau frustrarea față de faptul că cei din Minister nu își fac treaba până la capăt.

Presiunea uriașă pusă pe autorități a fost exact ce ne-am propus. Și a funcționat! Luni dimineața, când am deschis Inspectorul Pădurii, am văzut că o parte dintre funcțiile despre care spuneam că lipsesc, au fost adăugate în aplicație. Avem acces la informații foarte importante despre amenajamente silvice, sunt marcare ariile protejate și pădurile virgine. Încă trebuie făcute îmbunătățiri, dar progresul este uriaș.

Într-o singură direcție nu s-a făcut niciun progres. Alertele satelitare, care ne-ar permite să vedem orice tăiere în zone neautorizate, lipsesc cu desăvârșire din Inspector. Mai rău, nu s-a făcut nici măcar primul pas, lansarea licitației pentru achiziționarea de imagini satelitare.

Ileana, am reușit să punem Inspectorul Pădurii pe agenda celor din Guvern și au fost făcute progrese. Dar, în loc să ne declarăm mulțumiți și să sperăm la mai bine, trebuie să creștem și mai mult presiunea. Acum, cât încă subiectul este în actualitate, cât timp presa vorbește despre inspector și ne invită în emisiuni pentru a ne spune punctul de vedere. [2] [3] [4]

Dacă ne oprim acum, sunt toate șansele ca proiectul alertelor satelitare să fie amânat, din nou, sau chiar abandonat. Deja e amânat de peste 3 ani!

Așa că ne-am propus să batem fierul cât e cald și să umplem emailul ministrului Mediului cu mii de mesaje de la membrii Declic. Îi cerem alerte satelitare în Inspectorul Pădurii.

Dacă eu, tu și alți mii de alți oameni ne rupem câteva minute pentru a-i scrie lui Tánczos Barna, acesta va înțelege că îmbunătățirile care au fost aduse Inspectorului nu sunt suficiente. Că presiunea pusă pe el și pe colegii lui va continua să crească, dacă nu își fac treaba și nu pun în Inspector tot ce spune legea că trebuie să fie acolo.

Ai câteva momente pentru a-i scrie și tu un mesaj ministrului? Durează maximum 5 minute.

Da, trimit email

Aici sunt câteva argumente pe care le poți folosi. Te poți inspira din ele, înainte să apeși pe butonul ”Da, trimit email”, ca să îți fie mai simplu. Nu uita să te semnezi cu nume și prenume și să fii politicos:

·  Alertele satelitare trebuie să fie în Inspectorul Pădurii. Se prevede asta într-o hotărâre de Guvern, nu este ceva negociabil! Avem nevoie de ajutorul tehnologiei pentru a salva pădurea

·  Peste 24.000 de membri Declic au semnat o petiție prin care vă cerem să realizați un sistem public de alertare, cu ajutorul imaginilor satelitare, care să semnaleze când există tăieri de pădure în zone neautorizate. În acest scop, vă solicităm să lansați, urgent, licitația pentru achiziționarea de hărți satelitare.

·  Doar făcând apel la tehnologia mileniului în care trăim, putem opri jaful din păduri. Alertele satelitare ne vor ajuta să știm când sunt posibile tăieri de pădure în zone neautorizate. Nu mai amânați proiectul!

·  Sperăm că nu ați uitat de alertele satelitare care trebuie să facă parte din Inspectorul Pădurii. Apreciez progresele care s-au făcut la aplicația destinată nouă, cetățenilor. Dar vom continua presiunea până când vom avea și alerte în Inspector, de fiecare dată când sunt posibile tăieri în locuri neautorizate.

Îți mulțumim pentru tot ce faci pentru pădure,

Antoniu și echipa Declic”

 

Se face și un panou video mobil cu textul ”Tăiați pensiile speciale, nu pădurile” pentru care contribuim. Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”Dragă Ileana, Presiunea publică funcționează! Iată de ce spun asta. Țin minte că la prima ședință Declic, de la începutul anului, eram îngrijorați. Două subiecte extrem de importante, ilegalitățile din păduri și pensiile speciale, intraseră într-un con de umbră. Nici presa, nici politicienii nu vorbeau despre asta. Așa că am vorbit noi, Comunitatea Declic. Am organizat un protest pe pârtie, am promovat mesajul și pe internet, am amplasat chiar și un uriaș panou publicitar pe cel mai aglomerat drum din țară, pe Valea Prahovei. În câteva săptămâni am reușit să readucem în actualitate cele două subiecte. Și, mai important, pe agenda autorităților. În ceea ce privește pădurile, în ianuarie, după 3 ani de amânări s-a dat în folosință noul SUMAL, sistemul de urmărire a materialului lemnos. Avem și un nou Inspector al Pădurii, aplicația care ne ajută să depistăm, chiar noi, cetățenii, transporturi sau exploatări ilegale de lemn. S-a făcut un prim pas și în ceea ce privește pensiile speciale, au fost tăiate cele ale parlamentarilor. Dar există un pericol în aceste progrese făcute. Există riscul ca cele două subiecte să iasă din actualitate sub impresia că lucrurile s-au așezat pe făgașul bun. Experiența ne-a învățat, însă, că autoritățile din România iau măsuri doar când presiunea publică devine periculoasă pentru imaginea celor ce le conduc. Nu ne putem permite ca cei din Guvern și Parlament să își închipuie că ne-au liniștit cu cele câteva măsuri luate în direcția cerută de noi. Pensiile speciale acordate parlamentarilor reprezintă doar un procent din totalul acestui tip de recompensă financiară nemeritată. Iar pădurile au încă nevoie de măsuri drastice pentru a încetini ritmul nebun cu care se taie ilegal. Încă nu avem alerte satelitare care să ne spună, automat, când se distruge pădurea în locuri nepermise. Nici camere video inteligente care să păzească, electronic, ieșirile din păduri. Așa că trebuie să creștem și mai mult vizibilitatea acestei campanii. Ideea despre cum să facem asta ne-a fost dată de numeroase comentarii la postarea de mai jos. Membrii Declic ne-au sugerat să mutăm panoul publicitar, amplasat pe Valea Prahovei, la București. Ne-am propus să fim chiar mai mobili decât atât. Și am rezervat un panou montat pe cele trei fețe vizibile ale camionetei pe care o poți vedea la începutul e-mailului. Așa putem să mutăm mesajul nostru exact în locul prin care trec factorii de decizie. În fața Parlamentului, la Guvern, la Ministerul Mediului. Panourile video sunt extrem de luminoase, e genul de mesaj pe lângă care nu ai cum să treci fără să-ți sară în ochi. Vrem să-l închiriem exact în zilele când este plen la Parlament sau ședința de Guvern. Imaginează-ți fețele politicienilor când vor vedea panoul nostru. Mai ales ale celor ce țin în brațe mafia lemnului sau care luptă pentru a păstra pensiile speciale. Vom putea pune în practică această strategie doar dacă reușim să strângem banii necesari. Nu e vorba de o sumă mare, închiriem panoul mobil doar câteva ore pe săptămână, când știm că au politicienii treabă la Parlament sau Guvern. Dacă măcar 1000 de persoane donează o sumă între 15 și 50 de lei, strângem banii necesari pentru prima lună de campanie. Dacă situația ta financiară îți permiți să contribui pentru a face cât mai vizibil acest mesaj, apasă acum butonul de mai jos. Da, donez pentru închirierea panoului video Îți mulțumim pentru că te implici, Antoniu, Cătălina și restul echipei Declic P.S. Cei din Parlament știu ce este Comunitatea Declic. Suntem peste 800.000 de cetățeni implicați care stăm cu ochii pe ei. Impactul acestui panou video amplasat în calea lor va transmite exact mesajul pe care ni-l dorim. Anume, că nu ne-au adormit vigilența cu cele câteva măsuri luate și că trebuie să continue pe acest drum. Dar mai întâi trebuie să strângem banii necesari. Te poți implica și tu?”   Se face și un protest al animalelor pentru monitorizarea video și alerte satelitare ale tăiatului ilegal din

păduri pentru care donăm (pentru costumele mascotelor). Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”Cei de la Ministerul Mediului nu dau niciun semn că ar intenționa să păzească pădurea cu ajutorul tehnologiei de supraveghere: camere video pe drumuri și alerte satelitare. Pentru a aduce această problemă în atenția presei și a crește astfel presiunea, organizăm un protest în fața ministerului. Nu orice fel de protest. Pancartele vor fi purtate de animale, în frunte cu un urs ca cel din imagine. Ne ajuți cu o donație pentru a putea cumpăra costumele. Da, donez pentru protestul animalelor Dragă Ileana, De peste un an încercăm să-i convingem pe cei de la Ministerul Mediului să pășească în mileniul III. Adică să asigure paza pădurilor cu ajutorul tehnologiei mileniului în care trăim. 35.000 de membri Declic au semnat petiția prin care cerem alerte satelitare care să ne arate când dispar copaci în zone neautorizate pentru tăiere. Și 15.000 dintre noi am semnat petiția prin care solicităm amplasarea pe șosele a unui sistem de monitorizare video a transporturilor de lemn. Am primit promisiuni, asigurări că se face și… urări de sănătate, de sărbători, pe telefonul personal. Adică nimic. La sfârșitul lui 2020 s-a lansat o dezbatere publică cu privire la amplasarea a 300 de camere video la ieșirea din păduri, exact ce ceream noi. Apoi nicio comunicare pe această temă. Tot în aceeași perioadă, ministrul anunța că s-a lansat licitația pentru achiziționarea de hărți satelitare. Am și făcut o postare pe facebook și am anunțat victoria de etapă. Pentru a afla, câteva zile mai târziu, că procesul de achiziție s-a blocat pentru că documentația nu era bine făcută. Mie îmi este clar, cei de la minister mimează intenția de a ne asculta cererile pentru a ne închide gura. Pentru că iau măsuri doar când presiunea publică devine insuportabilă și le pune în pericol funcțiile. Așa că ne-am decis să ducem presiunea la nivelul următor și pentru asta avem nevoie ca presa să preia, masiv, mesajele noastre. Și pentru a ne asigura că presa va face asta, organizăm un protest pe care jurnaliștii nu-l vor putea rata. Iată care este planul. De câteva zile, colega mea, Olga care se ocupă de organizarea evenimentelor offline, caută cele mai impresionante mascote de animale pe care le putem găsi pe piață. Pentru că săptămâna viitoare, animalele protestează chiar în fața sediului Ministerului Mediului. De ce animalele? Pentru că pădurea este casa lor și această casă devine tot mai mică din pricina tăierilor ilegale. Și mai e un motiv. Jurnaliștilor le plac aceste acțiuni, am văzut asta când am mers cu Castorul în parlament. S-au înghesuit să îl filmeze iar știrea despre acțiunea noastră de salvare a râurilor a apărut aproape peste tot. Asta sperăm că se va întâmpla și săptămâna viitoare. Dar pentru ca presa să aibă ce filma și fotografia, trebuie să cumpărăm mai întâi mascotele. Aici poți ajuta și tu. Avem nevoie de cel puțin 250 de membri Declic care să doneze o sumă între 15 și 30 de lei. Am strânge astfel banii pentru a ne asigura că putem cumpăra măcar 4-5 mascote. Ce zici, te poți implica și tu? Da, donez pentru protestul animalelor Îmi și imaginez evenimentul. Ne-am propus să facem și tărăboi. Vom avea la protest și o drujbă uriașă care va produce un zgomot destul de puternic. Iar animalele vor agita pancarte și vor cere, în gura mare, salvarea pădurilor. Poate aude ministrul Tanczos Barna din cabinet și coboară să ne salute. Dacă nu, urcăm noi la el, am depus deja o cerere de audiență și ne-a fost aprobată. Îi vom înmâna cele două petiții prin care cerem ca paza casei animalelor, pădurea, să fie făcută cu tehnologie modernă: camere video și alerte satelitare privind tăierile ilegale. Iar știrile ce vor apărea în presă vor crește considerabil șansele ca cererile din petiții să fie luate în considerare. Dar primul pas e să strângem bani pentru cumpărarea mascotelor. Și tot ce am descris mai sus se va întâmpla doar dacă strângem banii necesari până luni. Dacă ne poți ajuta, dă click aici. Animalele, cele adevărate, și pădurea lor îți vor fi recunoscătoare. Îți mulțumim pentru tot ceea ce faci pentru păduri, Antoniu și echipa Declic”

Mergem și la Ministerul Mediului cu mascotele în chip de animale pentru protestul animalelor homeless din pădure. Ministrul Mediului promite că va aloca bani din PNRR pentru alertele satelitare și monitorizare video. Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”Dragă Ileana,

Prin decembrie, anul trecut, mi-a căzut pentru prima dată în mână prima variantă a PNRR. În document, guvernanții noștri spuneau ce aveau de gând cu miliardele de euro ce vor veni de la UE. E vorba de fondurile acelea post-pandemie care au scopul de a pune pe o direcție bună Uniunea, prin tranziția spre tehnologii prietenoase cu mediul și prin digitalizare.

Mi-am făcut o cafea lungă și m-am așezat să citesc documentul, destul de lung și el. Din păcate, plin de aberații, fără nicio legătură cu digitalizarea și orientarea României spre un model verde de dezvoltare. Poate îți faci și tu o cafea sau un ceai înainte să continui, e un email mai lung, dar chiar te rog să-l citești cu atenție. Este important pentru viitorul pădurilor.

Nu am exagerat când am folosit cuvântul aberații. În document, pe domeniul păduri erau sugerate investiții în drumuri forestiere și… atenție, cabane forestiere! Ce legătură au drumurile forestiere și cabanele de vânătoare cu digitalizarea și protecția mediului?!

În comparație cu gustul amar lăsat în gură de ceea ce citeam, cafeaua mi-a părut brusc extrem de dulce, deși nu pusesem zahăr în ea.

M-am consultat cu colegii mei și am aflat că și pe celelalte domenii planul guvernanților de a cheltui acești bani era la fel de revoltător. Urmau să risipească banii pentru a ajuta tocmai domenii care poluează.

Am decis să-l abordăm direct pe ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. L-am invitat la o întâlnire online cu membrii Declic, ocazie cu care să-i spunem îngrijorările noastre. Au participat peste 2000 de oameni. Personal, i-am prezentat petițiile Declic prin care cerem ca pădurea să fie păzită cu tehnologii moderne: alerte satelitare care să ne spună când se taie ilegal pădurea și camere video pe drumurile pe care se transportă lemn furat.

A promis că se va documenta și că va vorbi cu ministrul Mediului pentru a-i sugera folosirea fondurilor PNRR și pentru paza digitalizată a pădurilor.

Apoi au urmat luni bune de liniște grea. Am trimis email-uri la Ministerul Mediului și am întrebat dacă s-au cerut bani din PNRR pentru alerte satelitare și monitorizare video. Nu am primit niciun răspuns.

E tare păcat că autoritățile răspund doar la presiune. Din fericire, ne pricepem bine de tot să creștem presiunea. Săptămâna aceasta am organizat un protest în fața Ministerului Mediului. Pancartele au fost purtate de membri Declic îmbrăcați în mascote de animale. Le poți vedea în fotografia de mai jos, flancându-l pe ministru.

Ne-a ieșit exact cum ne-am propus. Ne bazam pe faptul că ineditul protestului va aduce acolo presa și exact asta s-a întâmplat. Și când e prezentă presa, mai ales televiziunile, își fac apariția și politicienii. Ministrul a coborât din birou, ne-a ascultat păsul și ne-a dat vestea pe care o așteptam.

Da, banii din PNRR pe domeniul păduri se vor folosi exact pentru ce am cerut noi la întâlnirea cu Cristian Ghinea. Monitorizare video a transporturilor de lemn și alerte satelitare care să ne spună când se taie ilegal pădurea.

Au fost 6 luni de presiune publică prin care am reușit să prevenim risipa banilor din PNRR destinați domeniului păduri. S-a renunțat la construcția cabanelor de vânătoare și se va investi în tehnologii care chiar pot salva pădurea. Peste 50.000 de membri ai comunității Declic s-au implicat, fie că au semnat petiții, au donat pentru strategii de campanie sau au scris autorităților.

Mă bucur tare mult să îți spun că a meritat efortul nostru. Dar îți mai spun că nu ne putem opri aici.

Nu este prima dată când plecăm de la Ministerul Mediului cu tolba plină de promisiuni. De fiecare dată, pentru ca aceste promisiuni să și devină realitate, a trebuit să continuăm și să creștem presiunea, să expunem minciunile și corupția.

Nu cred că o să te surprindă dacă îți spun că nu am încredere în politicieni. Așa că deja am făcut un pas în plus pentru a ne asigura că promisiunile acestea nu rămân doar promisiuni. Am dat în judecată Ministerul Mediului. Le-am cerut să pună în aplicația pentru cetățeni Inspectorul Pădurii toate funcțiile despre care legea spune că trebuie să fie publice. Printre acestea se numără alertele satelitare care urmează să fie realizate din fonduri PNRR.

Cred că un proces este exact genul de presiune de care avem nevoie pentru ca promisiunile făcute de ministrul Mediului, Tánczos Barna, să devină, în cel mai scurt timp, realitate. Dacă o să câștigăm acest proces, Ministerul va trebui să plătească daune pentru fiecare zi în care alertele satelitare nu se află în Inspectorul Pădurii, așa cum spune legea.

Acum trebuie să îți dau vestea proastă. Nu știu cum vom continua acest proces și campaniile pe păduri. Am ajuns la fundul sacului. Mai mult, am spart pușculița despre care tot amintesc uneori, adică am făcut apel la fondurile de rezervă.

Au fost 6 luni extrem de costisitoare. Am realizat clipuri video promovate pe social media pentru a arăta că nu se respectă legea cu privire la Inspectorul Pădurii, am plătit avocați și juriști, am cumpărat mascote pentru protestul de săptămâna aceasta. Și am avut multe alte cheltuieli care adunate mă fac să amețesc.

Am realizat ce ne-am propus, acum trebuie să ținem presiunea ridicată pentru a nu pierde ce am obținut. Așa că îți scriu, din nou, pentru a te întreba dacă poți contribui, lunar, la fondul de rezervă pentru continuarea campaniilor Declic de protejare a pădurilor. Acest fond de rezervă ne-a ajutat să acoperim, de fiecare dată, costurile de campanie.

Da, donez lunar pentru salvarea pădurilor

Îmi pare rău, nu pot dona lunar

Îți mulțumim pentru tot ceea ce faci pentru păduri,

Antoniu și echipa Declic

P.S. Eu locuiesc în Cluj. Scriu acest email de pe o terasă din centrul vechi al Bucureștiului, în așteptarea orei la care plec spre casă. Aici, o cafea, scurtă de data aceasta, costă 14 lei. Dacă 250 de membri Declic decid să doneze lunar către Declic prețul a două cafele scurte în centrul vechi, strângem, lunar, 7.000 de lei. Și dacă strângem 5.000 e bine și ne ajută că continuăm campaniile. Dar se va întâmpla asta doar dacă suficient de mulți dintre cei ce citesc acest email vor dona lunar o mică sumă de bani. Te poți număra printre ei?”

 

Cum compania Schweighofer e pe cale să primească un certificat FSC după ce a furat lemn din parcul național Retezat, Declic face un film despre aceasta pe care-l distribuim. Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”Dragă Ileana,

Te rog să-ți imaginezi, undeva în Viena, un grup de oameni care au ajuns putred de bogați pe seama exploatărilor ilegale de lemn din România. Zilele acestea se pregătesc să deschidă o sticlă scumpă de șampanie.

Au trecut printr-o perioadă dificilă în ultimii ani. Activiștii de mediu le-au dat bătăi mari de cap și le-au blocat o parte dintre afaceri. Dar au motive să spere că vremurile bune se vor întoarce foarte curând. Presa nu mai scrie nimic rău de ei iar investigațiile procurorilor bat pasul pe loc. Asta, deși în urmă cu doar câțiva ani, numele companiei pe care o dețin era constant asociat cu mafia lemnului.

Poate ți-ai dat deja seama, este vorba de HS Timber, noul nume de scenă al rău famatei companii Holzindustrie Schweighofer. Compania e la un pas de a primi înapoi certificatele FSC (Forest Stewardship Council) care garantează pieței internaționale că lemnul lor provine din surse legale și sustenabile.

În 2017, presiunea membrilor Declic a determinat FSC să se dezasocieze de firma condusă de Gerald Schweighofer. Drept urmare, numeroase companii internaționale au refuzat să mai facă afaceri cu ei.

Dar, la început de 2021, FSC a anunțat că analizează reasocierea cu Schweighofer și că un verdict va fi dat în foarte scurt timp.

Mie lucrurile îmi par cât se poate de clare. Cât timp imaginea Schweighofer ar fi putut afecta imaginea FSC, aceștia s-au ținut departe de compania exploatatoare de lemn. Acum, pentru că nu se mai vorbește aproape deloc despre firma austriacă, FSC anunță perspectiva reasocierii. Asta ar avea un impact major asupra exploatării lemnului în țara noastră. HS Timber își va recâștiga vechii parteneri și va avea toate motivele să își extindă afacerile în România. Adică să cumpere și ce a mai rămas din pădurile noastre.

Mai există o singură șansă ca Schweighofer să nu reintre în grațiile FSC. Să dovedim că, în continuare, compania cumpără lemn tăiat din parcurile naționale.

Am descoperit, cu ajutorul aplicației Inspectorul Pădurii, că unul dintre principalele depozite care aprovizionează fabrica din Sebeș a HS Timber preia lemn direct din Parcul Național Retezat. Mai grav, dintr-o exploatare fără amenajament silvic aprobat, deci ilegală.

Am filmat totul și am arătat că buștenii veniți din parcul național Retezat nu sunt separați de lemnul care este vândut la Schweighofer. Sunt amestecate la un loc resturi de lemn, bușteni din Retezat, chiar și lemn tăiat dintr-o exploatare ilegală din parc. Totul e transformat în rumeguș și vândut fabricii austriece.

Clipul video prezintă dovezi incontestabile. HS Timber preia lemn de la un depozit plin de bușteni tăiați din parcul național Retezat. Acum trebuie să ne asigurăm că acest film va fi văzut de sute de mii de oameni. Doar așa impactul informației pe care o facem publică va putea produce un nou val de indignare care să ajungă până la Bonn, la sediul FSC.

Și aici e momentul în care avem mare nevoie de o mână de ajutor de la tine. Urmărește filmul apoi dă-l mai departe spre cât mai mulți prieteni. Trimite-l direct în mesaje sau pe email, distribuie-l și pe Facebook! FSC poate anunța în orice zi că se reasociază cu HS Tiber, deci trebuie să ne asigurăm că va fi văzut, în cel mai scurt timp, de cât mai mulți oameni.

Când filmul va trece 100.000 de vizualizări, îl trimitem factorilor de decizie de la FSC. Vor afla că HS Timber și-a schimbat doar numele, nu și năravul. Dar și că adevărul despre firma austriacă e cunoscut de foarte mulți oameni care acum sunt cu ochii pe ei. Așa le va fi mult mai greu să ia decizia de reasociere cu HS Timber.

Ce zici, te implici și tu pentru a da o mână de ajutor pădurilor?

Vezi și distribuie video

Nu e prima dată când un clip video produs de Declic ar face să se clatine gigantul Schweighofer. În 2016, clipul care vorbea despre impactul ilegalităților companiei asupra pădurilor a ajuns la peste 1 milion de oameni.

Avem nevoie de același tip de impact și de această dată pentru a putea spera că cei de la FSC nu vor alege să ignore dovezile prezentate. Au tot interesul să o facă, la urma urmei bugetul lor e generat de cotizațiile firmelor pe care le acreditează.

Avem nevoie de ajutorul tău pentru a reuși, dă click aici și distribuie filmul.

Îți mulțumim pentru tot ce faci pentru păduri,

Antoniu și echipa Declic”

 

Ministrul Tanczos Barna abandonează strategia de protecție a pădurilor conformă cu perspectivele UE ceea ce ar fi dus la plantarea a 3 miliarde de arbori până în 2030 și se aliază cu Austria, campioana furtului de lemne din păduri. De aceea, semnăm petiția Declic pentru protejarea pădurilor în conformitate cu standardele UE. Iată ce spune Denisa de la Declic:

”Ileana,

Tánczos Barna a abandonat din lista sa de priorități protejarea pădurilor din România. În loc să susțină necondiționat strategia europeană pe păduri, ministrul Mediului a semnat o scrisoare controversată care pune în pericol strategia comunitară. În loc să susțină plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030, reprezentantul României s-a coalizat cu Austria, țara cu firme abonate la afacerile cu lemn din țara noastră. Semnezi și tu, chiar acum, petiția prin care îi cerem ministrului să susțină necondiționat protejarea pădurilor Europei?

Da, semnez

Zilele trecute, am aflat cu uimire că România s-a alăturat grupului de contestatari ai noii strategii europene pe păduri. Articolul pe care l-am citit spunea de o scrisoare co-semnată de Tánczos Barna, în calitatea sa de reprezentant al României. Aceste cuvinte din titlul articolului mi s-au întipărit în minte: „România se opune…”.

Pe măsură ce am citit știrea, am aflat că scrisoarea contestă printr-un ton grav și amenințător planul Comisiei Europene de a proteja cele mai vechi păduri ale continentului. Austria a fost inițiatoarea, dar alături de România au mai semnat și alte 11 țări din estul și centrul Europei. Motivul: industria lemnului și proprietarii de păduri pierd bani dacă nu mai tăiem copaci la foc continuu.

Un sentiment de neliniște m-a cuprins, mai ales că articolul doar cita din scrisoare, fără să o publice. Scrisoarea nu era nici pe siteul Ministerului, cum ar fi fost normal. Dar, în doar câteva ore după ce am apelat la rețeaua celor ce iubesc pădurile României, am primit textul integral.

Cele mai mari temeri ale mele s-au adeverit. Planul extrem de amplu și de urgent pentru păduri, susținut de Comisie, era pus pe făraș în scrisoare. Gravitatea gestului constă în faptul că semnatarii ei, inclusiv Tánczos Barna, au un rol cheie în procesul decizional. Cel mai probabil, Comisia va fi nevoită să mai slăbească din ambiții ca să dea ascultare statelor membre, actori cu drept de veto în politica europeană.

Seara s-a mai întâmplat ceva care m-a speriat și mai tare. L-am ascultat pe Tánczos Barna făcând un joc politic de-a dreptul dubios. A recunoscut că a semnat scrisoarea pentru că, înainte de a proteja pădurile, vrea să obțină niște compensații bănești.

În momentul în care s-a adus vorba despre bani, inevitabil m-am gândit la toți cei care au beneficii în euro din vânzarea pădurilor. Da, firmele austriece precum HS Timber (fosta Schweighofer) sau Egger sunt cap de listă. Ei ar avea cel mai mult de pierdut dacă Europa (și România, în special) ar începe să-și protejeze pădurile pe bune.

Jocurile politice pe care le face Tánczos Barna sunt vizibile cu ochiul liber. Nu s-a consultat cu nimeni, nici cu societatea civilă, nici cu partenerii de guvernare. Ministrul Mediului a reușit să angajeze România împotriva intereselor cetățenilor săi.

Să nu mai vorbim de faptul că, anul trecut, țara noastră avea nu mai puțin de 20 de proceduri de infringement deschise pe Mediu. Ministrul Mediului s-a trezit taman acum să disprețuiască recomandările europene. Riscăm penalități, riscăm să rămânem fără păduri, din cauză că Tánczos Barna susține interesele industriei forestiere austriece.

Apasă butonul de mai jos, ca să semnezi petiția în care-i cerem lui Tánczos Barna să transmită oficial UE că România susține necondiționat strategia europeană pe păduri. Când suntem mulți, suntem convingători.

Da, semnez

Pentru protejarea pădurilor,

Denisa și echipa Declic

PS: Pădurile României au nevoie de protecție suplimentară. România trebuie să susțină efortul european de împădurire, mai ales că UE urmează să aloce miliarde de euro pentru asta. Cere-i și tu lui Tánczos Barna să susțină necondiționat strategia europeană și, implicit, pe cetățenii români și nu pe oamenii de afaceri austrieci.”           

 

Trimitem și petiția către prieteni. Iată ce spune Denisa de la Declic:              

”Ileana,

Lobiștii din industria lemnului se bucură. Multe dintre statele europene cedează la presiunile lor. Din păcate, și România se numără printre ele. Ministrul Mediului a semnat o scrisoare care contestă, printr-un ton grav și amenințător, planul Comisiei Europene de a proteja cele mai vechi păduri ale continentului.

Dorința noastră este să ne strângem cel puțin 20 000 de membri Declic și să-i cerem ministrului Mediului să susțină necondiționat strategia europeană pentru protejarea pădurilor. Ileana, distribui și tu petiția, ca să strângem cât mai repede semnăturile necesare?

Da, distribui petiția

Sincer îți spun, jocul politic al lui Tánczos Barna mă îngrijorează. Pe de o parte declară că susține strategia europeană, pe de altă parte spune că, înainte de a proteja pădurile, vrea să obțină niște compensații bănești pentru exploatatorii de lemn.

Mi-am făcut speranțe când am văzut că unii lideri din Coaliția de guvernare s-au arătat indignați de decizia lui Barna de a semna și el controversata scrisoare a Austriei. Am crezut că vor discuta cu el și-l vor constrânge să-și schimbe poziția publică. Nu s-a întâmplat nimic de acest gen, au fost doar niște declarații politice făcute la cald. Apoi, jocul politic al ministrului a intrat într-un con de umbră. Nici politicienii nu au mai vorbit despre el, nici presa nu i-a mai acordat atenție.

Este exact ceea ce vor lobiștii, să nu mai stea nimeni cu ochii pe ei. Timp în care fac presiuni tot mai puternice. Mă gândesc la toți cei care au beneficii în euro din vânzarea pădurilor. Firmele austriece precum HS Timber (fosta Schweighofer) sau Egger ar avea cel mai mult de pierdut dacă Europa ar începe să-și protejeze pădurile pe bune.

Nu putem rămâne pasivi când ministrul Mediului angajează România împotriva intereselor cetățenilor săi. Dacă zeci de mii de membri Declic i-am cere lui Tánczos Barna să-și reconsidere poziția față de strategia europeană pe păduri, am reuși să contrabalansăm presiunea lobiștilor.

Puterea unei Comunități stă în mobilizarea membrilor la nevoie. Disperați că magistrații tot lasă liberi agresorii sexuali care abuzează copii, am lansat petiția „Nu mai lăsați prădătorii sexuali să scape!”. Petiția s-a viralizat online, a fost semnată de peste o sută de mii de cetățeni, iar ministrul Justiției a făcut special la cererea noastră un grup de lucru pentru protejarea copiilor. De o mobilizare la această amploare avem nevoie și acum.

Am discutat cu mai mulți funcționari din cadrul Comisiei Europeane. Urmează noi negocieri politice cu privire la strategia comunitară pe păduri. Dacă nu-l convingem acum pe ministrul Mediului să aibă o poziție diferită, ratăm șansa ca generațiile viitoare să mai vadă și în România păduri seculare.

Suntem aproape 20 000 de semnatari. Dacă distribuie fiecare petiția în cercul de prieteni, vom fi mult mai mulți. Demersul nostru pentru strategia europeană pe păduri va deveni vizibil și-i vom cere ministrului Mediului să ne asculte.

Sunt sigură, Ileana, că nu te lasă rece peisajele dezolante cu sute de mii de cioturi rămase în locul copacilor falnici culcați de drujbă la pământ. Sau camioanele cu bușteni care coboară din pădure cu sutele pe zi.

De aceea, te rog să distribui această petiție tuturor cunoscuților tăi. Să nu mai lăsăm aceste firme să facă profit uriaș de pe urma tăierilor de păduri din România. Ileana, îți faci timp un minut să distribui și tu petiția, ca să strângem cât mai repede semnăturile necesare?

Da, distribui petiția

Pentru protejarea pădurilor,

Denisa și echipa Declic”

  

O altă realizare este tăierea materialului lemnos din majoritatea parcurilor naționale. De aceea semnăm petiția Declic pentru interzicerea tăierii lemnului din parcurile naționale. Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”Parcurile naționale ale României sunt ciopârțite de industria lemnului. Am ajuns în această situație pentru că cele mai valoroase păduri de la noi NU sunt protejate de legile silvice. Sunt permise exploatări forestiere în cea mai mare parte a ariilor protejate. Semnează și tu petiția care cerem interzicerea prin lege a tuturor exploatărilor forestiere din parcurile naționale.

Semnez pentru parcurile naționale

Ileana,

Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de parcuri naționale, mă gândesc la lacuri de munte limpezi și reci, la râuri sălbatice și păduri seculare care se întind cât vezi cu ochii. Mă mai gândesc că aceste zone ce abundă în bogății naturale sunt, cu siguranță, protejate.

Ei bine, nu este așa. Cel puțin, nu în România! Este o iluzie că statutul de parc național ar proteja minunățiile naturii de intervenția distructivă a omului.

În realitate, mai puțin de o treime din suprafața celor mai multe parcuri este protejată de drujbe. Pe restul suprafețelor se poate tăia, pe parcursul mai multor ani, chiar la ras. Tot ce spune legea este doar că aceste tăieri trebuie să fie „justificate”. Dar ce „justifică” aceste tăieri este lăsat cât se poate de ambiguu. [1]

Ei bine, în toate cele 13 parcuri naționale din România se găsesc din abundență asemenea justificări. Justificări care, de fapt, nu fac nimic altceva decât să transforme pădurea în profit pentru marile companii forestiere. Când nu se găsesc justificările potrivite, se taie de-a dreptul ilegal. Am găsit și numeroase exemple!

În Retezat, așa cum am arătat în ultima investigație Declic, pe valea Râului Alb, se taie ilegal pădurea. Nu au nici măcar autorizație de mediu. Acest fapt ne-a fost confirmat de Ministerul Mediului. [2]

Tot ilegale sunt și tăierile descoperite în Parcul Național Munții Rodnei. O parte sunt realizate sub pretextul procedurilor de rărire. Adică sunt tăiați arbori mici pentru a se face loc celor mai mari. Dar nici vorbă de așa ceva, sute de tone de buștean de mari dimensiuni pornesc din Rodnei spre fabricile Schweighofer. [3]

Tăierile ilegale sunt prezente și în Parcul Național Semenic. Faptul a fost confirmat chiar și de o anchetă a Corpului de control al Ministerului Mediului.

Iar exemplele pot continua cu nenumărate exploatări forestiere, atât legale cât și ilegale. Toate pot fi oprite printr-o lege care nu ar mai lăsa loc de justificări și jumătăți de măsură. O lege care să interzică toate exploatările forestiere în parcurile naționale.

Din păcate, la nivelul Parlamentului nu a existat nici măcar o dezbatere pe această temă. Singurul proiect de lege zace uitat într-un sertar.

O explicație pentru lipsa de interes ar putea fi că nici parlamentarii nu știu că legea permite distrugerea parcurilor naționale. Dar exact asta le-am putea spune noi, printr-o petiție semnată de zeci de mii de oameni.

Am și lansat această petiție. Cerem o lege care să facă ilegală orice exploatare forestieră în parcurile naționale.

Dacă și ție îți pare absurd să transformăm în rumeguș și cherestea cele mai valoroase păduri din România, semnează petiția acum.

Semnez pentru parcurile naționale

Noua strategie forestieră europeană, aprobată săptămâna trecută, propune o creștere considerabilă a ariilor protejate. Iar normele europene cer ca cel puțin 75% din suprafața unui parc național să fie strict protejată.

Dar, la noi, pădurea din parcuri ajunge să fie transformată în rumeguș. Am demonstrat asta în ultima investigație Declic. Am urmărit traseul unui camion cu lemn din Retezat până la o stație uriașă de tocare și apoi la fabrica Schweighofer din Sebeș. Ne toacă parcurile naționale pentru că legea le permite asta.

Te rog imaginează-ți cea mai frumoasă pădure în care ai fost, la noi în țară. Apoi privește rumegușul din imaginea de mai sus. Legea permite ca acea pădure să fie făcută praf, la propriu. Trebuie doar ca niște băieți deștepți să găsească ceva pe post de justificare în acte și exploatarea forestieră se aprobă.

Apropo de rumeguș. Tot prin presiune în Parlament am obținut schimbarea definiției materialului lemnos din legea silvică. Acum și tocătura de lemn este considerată material lemnos. Așa am blocat principala modalitate prin care mafia făcea pierdut lemnul furat. Îl toca.

Putem reuși și acum, dar mai întâi trebuie să fim zeci de mii cei care susțin interzicerea exploatărilor forestiere în parcurile naționale. Și suntem în  contratimp, ne-am propus ca săptămâna viitoare să trimitem petiția liderilor de grupuri parlamentare și ministrului Mediului. Și să le cerem să înceapă imediat lucrul la legea care va salva parcurile naționale.

Semnezi și tu petiția?

Semnez pentru parcurile naționale

Îți mulțumim că îți pasă de parcurile naționale,

Antoniu și echipa Declic

P.S. În parcurile naționale se găsesc copacii cei mai vânați de mafia lemnului. Din tăierea lor se fac cei mai mulți bani. Dacă parcurile naționale nu vor fi protejate, vom avea doar afaceriști foarte bogați. Adio codri seculari și peisaje care îți iau răsuflarea. Semnează și tu acum această petiție și hai să stăm pe capul politicienilor până când se modifică în bine legislația.

[1] FLorin Stoican 2019 - Tăierile de conservare sunt o calamitate pentru conservarea naturii

[2] Declic 6 December 2017- Tăieri ilegale în Parcul Național Rodna

[3] Declic - Salvăm Parcul Național Semenic – Cheile Carașului”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este poluarea care contribuie la moartea anuală a circa 20.000 de români. Datorită campaniei Declic, protestului cu măști de gaz de la Ministerul Mediului și petiției semnate de peste 20.000 de oameni, ministerul a aprobat montarea a 5 noi stații care măsoară particulele PM10, principalele responsabile pentru bolile respiratorii. Iată ce spune Cătălina, membră Declic și organizatoarea campaniei:

” Dragă Ileana,

Am convins Ministerul Mediului să monteze 5 noi stații care măsoară particulele PM10, principalele responsabile pentru bolile respiratorii. Tot datorită nouă, datele despre calitatea aerului vor fi transmise în timp real către Comisia Europeană și către cetățeni. O mare reușită, pentru care am muncit un an întreg. Dar nu e suficient, autoritățile sunt departe de o monitorizare eficientă. Vom continua campania și anul viitor, asta datorită donației tale recurente, pentru care îți mulțumim!

Hai să ne amintim cum am reușit să obținem această victorie:

Am fost rapizi: După primele articole din presă privind starea deplorabilă a rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, în ianuarie 2020 am lansat o campanie-fulger adresată Ministerului Mediului.

Am fost mulți: Peste 21.000 de membri Declic s-au alăturat cauzei și au semnat petiția online. 7.000 dintre ei au trimis petiția și prietenilor, iar 170 au contribuit cu donații pentru evenimentul din martie. 50 de membri au fost prezenți la Ministerul Mediului și au protestat alături de noi.

Am fost vizibili și am creat controversă: La 3 zile de la cea mai mare poluare din Capitală, zeci de membri Declic am mers la Ministerul Mediului cu măști de gaze pe față, în semn de protest față de aerul otrăvit pe care îl respirăm.

Toată mass-media a transmis acțiunea noastră de protest. ”Protest cu măști de gaze pe față în Capitală. Petiția semnată de zeci de mii de oameni/ Protest cu măşti de gaz la Ministerul Mediului. Cer ”Aer pentru viaţă” / Protest cu măşti de gaze la Ministerul Mediului, după cel mai grav episod de poluare din Capitală” sunt doar câteva dintre titlurile știrilor care au deschis jurnalele TV în prime-time sau care au apărut în ziarele de mare tiraj.

Așa am ajuns cu mesajul nostru la milioane de cetățeni, iar ministrul Mediului nu ne-a putut ignora. Îmi amintesc că ministrul Costel Alexe a așteptat să plece toată presa din fața instituției și de abia apoi a venit la întâlnirea cu Declic.

Îmi amintesc și acum întâlnirea din 5 martie. Costel Alexe, ministrul tânăr și pedant, s-a enervat atât de tare atunci când l-am întrebat cum se poate ca 2 milioane de oameni să se sufoce noaptea în case din cauza poluării, iar ministrul să afle abia dimineața, încât mi-a spus că ”sunt penibilă”.

Mi-am păstrat calmul și l-am întrebat dacă acesta e răspunsul pentru cei 20.000 de mii de membri Declic care au semnat petiția. Și atunci ministrul s-a calmat și a dat un termen-limită pentru montarea noilor stații de monitorizare a calității aerului: septembrie 2020. Rezultatul a venit cu 3 luni întârziere.

Am câștigat o primă bătălie, însă lupta împotriva poluării e departe de a se fi încheiat. Pentru următorul succes trebuie să ne gândim la ceva inedit. Protestele cu mulți oameni nu mai sunt permise, din cauza pandemiei. De aceea, ne dorim să realizăm un vizual impresionant, care să arate efectele fatale ale poluării. Vrem să îl amplasăm în centrul marilor orașe. Am apelat deja la un artist și lucrăm la proiectul care să explice pe înțelesul tuturor că poluarea e responsabilă pentru moartea anuală a 20.000 de români. Lucrăm la proiect și ne bazăm pe contribuția ta recurentă, care ne este de mare ajutor.

Mulțumim,

Cătălina și echipa Declic

PS: Conform Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni și 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale. De aceea, poluarea trebuie să rămână un subiect de campanie la Declic și în 2021.”

 

S-a realizat și un panou uriaș cu plămâni care respiră și devin negri, amplasat în centrul Bucureștiului.

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este Planul Național de Redresare și Reziliență, din fonduri UE, care se face fără consultarea cetățenilor și la capitolul ”Energie și tranziție verde” sunt propuse proiecte hidroenergetice care au ca impact distrugerea unor cursuri de râuri. De aceea, scriem Ministerului Fondurilor Europene să refacă planul.

Iată ce spune Denisa, membră Declic: ” Dragă Ileana,

Probabil că și tu ai primit alocație când erai în școală. Eu îmi cumpăram din ea caiete sau dulciuri. Dacă mama ar fi cumpărat din alocația mea roșii, m-aș fi supărat.

Poate asta n-ar fi o decizie de condamnat, în cazul copiilor pentru care decid părinții. De cele mai multe ori, când ești mic/ă, părinții știu ce e mai bine.

Dar mă întreb cum te-ai simți acum, ca om matur, dacă cineva ți-ar cheltui alocația pe următorii 6 ani, fără să te întrebe nimic. Eu m-aș înfuria, apoi m-aș simți neîndreptățită.

Într-un mod asemănător, Guvernul vrea să cheltuie alocația cetățenilor români pe următorii 6 ani, inclusiv pe domeniul "Energie și Tranziție verde", fără să-i consulte. Mă refer la cele 30 de miliarde de euro pe care îi va primi România de la Uniunea Europeană sub formă de împrumuturi nerambursabile și împrumuturi cu dobânzi foarte mici.

Fondurile ar urma să fie distribuite în funcție de investițiile stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Planul e făcut de Ministerul Fondurilor Europene.

Ministerul încalcă dreptul cetățenilor de a participa la luarea deciziilor, din cauză că simulează o consultare publică. În consecință, oamenii obișnuiți nu vor putea spune pe ce vor să fie cheltuiți banii de la Uniunea Europeană.

Inițial, consultarea pentru PNRR trebuia să se termine pe 14 decembrie. După care s-a anulat. Acum, termenul s-a mutat pe 31 decembrie. În plus, formatul de consultare este foarte restrictiv. Cetățenii pot trimite propuneri doar pe baza măsurilor care sunt deja cuprinse în Plan. Dacă ai altă propunere, nu vei fi băgat în seamă, din cauză că nu e în document.

Iar asta nu e tot. După ce că Ministerul Fondurilor Europene pare că lucrează cu ușile închise, versiunea de PNRR pusă în dezbatere publică nici măcar nu respectă ce a cerut Uniunea Europeană.

Drept dovadă, Comisia Europeană a criticat Guvernul României. A transmis că Planul nu are nicio reformă serioasă pentru protecția mediului, digitalizare, sustenabilitatea economică și educație [1]. Cerinţa clară a Comisiei Europene a fost ca investițiile din PNRR să fie în digitalizare și în protecția mediului.

În ultimele săptămâni, am discutat cu specialiști și colegi din alte organizații. Am ajuns la concluzia că Planul Național de Redresare și Reziliență nu aduce României nici redresare economică, nici reziliență la schimbările climatice. De aceea, vrem revizuirea completă a Planului și regândirea formatului de consultare a societății civile și a cetățenilor.

De exemplu, la capitolul “Energie și tranziție verde”, sunt propuse proiecte hidroenergetice care vor avea drept urmare distrugerea unor cursuri de apă. Nu lipsesc nici regularizările de albie. Măsurile propuse sunt în vădită contradicție cu recomandările europene de renaturare a râurilor și de conservare a biodiversității.

Așa că te invit să folosești argumentația de mai sus și să trimiți părerea ta despre PNRR către Ministerul Fondurilor Europene. Doar așa vom avea șansa ca Planul să fie refăcut.

Butonul de mai jos va deschide pagina în care să trimiți propunerile tale. La organizație și funcție pune o liniuță. Introduci numele tău și e-mailul, apoi vei selecta domeniul de interes ”Energie și Tranziție verde”.

La caseta Forma actuală vei scrie: ”Domenii de intervenție propuse în cadrul PNRR”.

La caseta Modificarea propusă vei scrie unul sau mai multe din aceste argumente:

”Cerem oprirea investițiilor în proiecte hidroenergetice comuniste, al căror impact este devastator pentru mediu. Un exemplu este barajul de la Răstolița, care amenință șapte râuri și lostrița, o specie de pește pe cale de dispariție

Strategia Europeană pe Biodiversitate prevede renaturarea a 25 000 de kilometri de râuri. România trebuie, ținând cont de dimensiunea ei și de rețeaua ei hidrografică, să contribuie cu minimum 2 000 de km

Cerem stoparea distrugerii unor sectoare de râu în stare naturală din situri Natura 2000 prin amenajări hidroenergetice și regularizări.”

La Justificare vei completa: ”Planul trebuie refăcut. E nevoie de măsuri care să pună în prim plan o renaturare “smart” și “verde”. Prin această formă a PNRR, România nu susține deloc investițiile în energia regenerabilă și lasă pe umerii generațiilor viitoare un munte de datorii și o planetă distrusă. Multe dintre măsurile din Plan nu întrunesc aceste criterii, iar formatul de consultare nu permite adăugarea de măsuri noi.”

31 decembrie este ultima zi în care mai poți să trimiți și tu propunerea. Timpul este foarte scurt și se suprapune peste vacanța de sărbători. Cu toții suntem prinși cu pregătirile, dar îți faci și tu timp două minute să trimiți acum solicitarea către Ministerul Fondurilor Europene să refacă Planul?

Da, trimit

Îți mulțumim pentru implicare,

Denisa și echipa Declic

P.S. Șansa ca planul să fie refăcut în urma presiunii venite din partea membrilor Declic este reală. La audierile pentru noul Guvern, din octombrie 2019, membrii Declic au trimis mii de mailuri către parlamentari. Iar aceștia au ținut cont de părerea Comunității. La audieri la care în mod normal cetățenii nu pot participa fizic, membrii Declic au putut să contribuie cu întrebări. Solicitările Declic s-au auzit în timpul audierilor și miniștrii au fost nevoiți să răspundă. E nevoie din nou de implicarea noastră. Trimite și tu solicitarea către minister, pentru a reface Planul Național de Redresare și Reziliență. Ține minte că termenul limită este 31 decembrie.”

 

Se face și o dezbatere online cu ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea și secretarul de stat Marius Vasiliu pe 9 februarie 2021. Semnăm și o petiție pentru a opri construcția de hidrocentrale ca cele comuniste existente deja și abandonate, care ar afecta și cursul râurilor, inclusiv zonele protejate. Facem și o donație pentru avocați specializați pe mediu care analizează datele. Se fac și se trimit către Ministerul Fondurilor Europene 7 fișe de reforme și investiții.         Se scrie și mesaj către premier după ce PNRR este schimbat des în ultimele luni, dar nu este clar. Iată ce spune Denisa de la Declic:

”Dragă Ileana,

Vine 1 mai și probabil și tu te gândești deja la coșul de picnic. Și mie îmi zboară gândul la caș proaspăt, ridichi, pâine pe vatră și dulceață de cireșe amare. Dar trebuie să te întrerup și să-ți spun povestea unui alt coș, foarte important pentru viitorul României.

Uniunea Europeană a pregătit bani pentru ca fiecare stat membru să-și facă un coș cu bunătățuri. Fiecare țară e invitată să-și personalizeze conținutul, astfel încât să depășească cât mai curând dubla criză pe care o traversăm: sanitară și climatică.

În toamna anului trecut s-a dat startul la pregătiri. România a început să-și pregătească lista și oficialii săi să se laude cu suma fabuloasă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană - 30,5 miliarde de euro. E drept că, din suma asta, jumătate din bani vor trebui restituiți, căci vin sub formă de împrumut.

Dar să revenim la coș, care în limbaj birocratic se numește PNRR sau Planul Național de Redresare și Reziliență. În doar câteva luni, componența lui s-a schimbat de trei ori. Nu degeaba țara noastră e celebră pentru foamea de lup cu care cumetrii de partid și acoliții lor privesc la banii europeni. Și de această dată, abonații la afaceri cu statul s-au înțeles cu greu al cui plan să rămână și al cui nu.

A rezultat într-un final un talmeș-balmeș în valoare de 40 de miliarde de euro. Adică, premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea nu au putut face ordine între interese și au pus totul laolaltă, pasând către Uniune responsabilitatea unei selecții. Nu se mai poate pune problema unui plan reformator, căci în PNRR a trebuit să încapă toate proiectele deja coapte de firmele de partid. De la îndiguiri și betonări de râuri până la infrastructura de gaze fosile - toate au fost înghesuite în coșul României pentru viitor.

Așa că acum, la final de aprilie, România își prezintă cea mai prost făcută listă de cumpărături pentru a umple coșul. Avem o listă de 142 de pagini în care doar cuprinsul e clar. În rest, sunt aruncate în coș niște propuneri vagi, fără obiective clare, fără beneficiari și, cel mai important, fără criterii de finanțare. Așa că firmele abonate la afaceri de partid pot sta liniștite. Vor fi finanțabile doar proiectele lor, în baza pilelelor la purtător. Și așa, pe ușa din dos, fiecare client politic se va servi cu câte o savarină din coșul României. Iar noi și copiii noștri rămânem să achităm nota de plată la final.

Dacă nu ne implicăm să cerem premierului un plan clar, cu criterii obiective și măsurabile, coșul României va fi doar pentru abonații politici. Fără mecanisme clare, interesul de partid va prima. Iar acesta nu ține cont nici de nevoia de a ieși din criza generată de pandemie și nici de țintele climatice asumate de România.

Așa că te invit să folosești argumentația de mai jos și să ceri un PNRR clar premierului României, Florin Cîțu. Doar așa avem o șansă ca planul să fie clarificat și să contribuie la protejarea râurilor. Nu uita, suntem contra-cronomentru. Planul trebuie trimis către UE până la finalul lunii.

Butonul de mai jos va deschide pagina de Facebook a prim-ministrului. Te rog să lași acolo un comentariu sau să îi trimiți un mesaj.

·  Cerem eliminarea absolută a tuturor proiectelor de alterare sau distrugere a cursurilor de apă, din PNRR. Sub pretextul protecției împotriva inundațiilor, regularizările au rămas în plan. Scopul real al acestor proiecte este deturnarea fondurilor publice spre firmele satelit ale Apelor Române.

·  PNRR - varianta aprilie 2021 - e un simplu document de intenție căruia îi lipsesc programele clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criteriile de finanțare.

·  Banii europeni se vor duce către clienții politici, în lipsa unor criterii clare de selecție pentru proiecte.

·  România nu va atinge obiectivele de climă asumate la orizontul anului 2030, de scădere cu 55% a emisiilor cu efect de seră. Nu există indicatori măsurabili în PNRR care să arate că se urmărește un progres în timp.

·  Acest PNRR vag va genera multă incertitudine în rândul aplicanților, finanțarea unor proiecte ,,mature” are potențial de discriminare între aplicanți.

·  Lipsa de claritate din PNRR face loc proiectelor distructive pentru mediu, în ciuda faptului că fondurile pentru redresare și reziliență ar trebui să ajute România să parcurgă două crize majore: cea sanitară și cea climatică.

·  PNRR se pregătește să fie un sac de bani pentru nepotism, clientelism și abonați politici. Completați de urgență PNRR cu programe clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criterii de finanțare.

Pe 30 aprilie, PNRR va fi transmis către UE. Timpul este foarte scurt și e chiar înaintea vacanței de Paște. Cu toții suntem prinși cu pregătirile, dar îți faci și tu timp două minute să scrii un comentariu pe pagina prim-ministrului Cîțu?

Da, îi scriu

În ultimul an avem două exemple care ne arată cum funcționează afacerile de partid. În timpul mandatului de ministru la Mediu, Costel Alexe a deblocat alocarea de certificate de carbon de 180 de milioane de euro și a primit la schimb tablă, ca să-și acopere și el casele. Deși anchetat de DNA, a rămas în grațiile partidului și lider de Consiliu Județean. Tot cu învârteli s-a ocupat și Gelu Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care, la comanda partidului, a pus în post peste 20 de directori. Gelu Puiu a demisionat după scandal, dar directorii numiți abuziv au rămas pe poziții.

În al doisprezecelea ceas, România are nevoie de un plan profesionist, cu obiective clare și măsurabile care să nu poată cădea pradă intereselor de partid. Indiferent cine guvernează, coșul României cu bunătățuri trebuie împărțit conform unor criterii ce nu permit nepotismul, clientelismul sau afacerile din bani publici.

Inclusiv Comisia Europeană ne-a comunicat că planul nu poate fi finanțat în forma actuală. România este criticată pentru proiectele care nu răspund nici crizei climatice, nici nu sunt justificate pentru refacerea post-pandemie. [1]

Vrem de urgență ca PNRR să fie completat cu programe clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criterii de finanțare.

Scrie-i și tu chiar acum lui Florin Cîțu pe Facebook, pentru a-i spune că viitorul României nu mai poate fi în clientelism politic, nepotism și firme prietene.

Da, îi scriu

Denisa și echipa Declic

P.S. Recomandă-i premierului Florin Cîțu să citească și planurile altor țări. Să compare ce au produs echipele guvernamentale ale altor prim-miniștri cu ce a realizat echipa lui. Am citit cu mare atenție proiectul trimis de Guvernul Bulgariei. Acolo scrie negru pe alb că vor investi în modernizarea barajelor, canalelor de irigații și instalațiile de drenaj pe care le au. Și că nu vor construi altele noi, pentru că ar distruge râurile. Tot în planul lor se arată că vor lua măsuri pentru conservarea surselor de apă, având în vedere schimbările climatice. Și că protejarea ecosistemelor este o prioritate. Ileana, astfel de argumente aș fi vrut să regăsesc și în planul României. Scrie-i și tu chiar acum lui Cîțu să nu ne facă de râs în Europa.”

 

Comisia Europeană respinge pasaje din PNRR. De aceea îi scriem din nou premierului Cîțu pentru un PNRR din care să se facă eliminarea sistemului garanție-returnare din PNRR și direcționarea banilor europeni către: investiții în dezvoltarea separării la sursă a biodeșeurilor (alimente și vegetație) și a deșeurilor de ambalaje și în care să fie investiții în instalații de compostare și instalații de biodigestie, în stații de sortare și în achiziționarea de autospeciale.

. Iată ce spune Ana de la Declic:

” Dragă Ileana,

Comisia Europeană a respins o parte dintre proiectele incluse în Planul Național Reziliență și Redresare. Totul s-a întâmplat săptămâna trecută. Pentru a masca amploarea eșecului, Guvernul României a anunțat că va amâna cu încă o lună transmiterea oficială a planului la Bruxelles. La scurt timp, premierul Cîțu a anunțat că s-au făcut reduceri în toate domeniile de finanțare. PNRR, inițial, avea 42 de miliarde, acum a fost redus peste noapte la 29 de miliarde. La toate capitolele au fost reduse sumele, în funcție de feed-back-ul pe care l-am primit de la Comisie.

Pe măsură ce avem acces la noi informații din această „negociere", se poate observa că acest plan este departe de a fi un proiect de țară.

Chiar săptămâna trecută, înainte de aflarea criticilor venite de la Comisia Europeană, îți trimiteam emailul de mai jos. Mă arătam îngrijorată că planul rămâne superficial, deși a trecut deja prin trei versiuni: 1.0 (decembrie 2020), 2.0 (martie 2021) și 2.1 (aprilie 2021). PNRR este departe de a genera avantajul competitiv și racordarea la ambițiile climatice ale Uniunii, de care România are atâta nevoie.

Așa că te invit să citești mesajul de mai jos, dacă nu ai făcut-o deja, și să îi scrii și tu un mesaj pe Facebook premierului Cîțu. A venit vremea ca interesele cetățenilor să fie puse înaintea intereselor de partid.

 

”Vine 1 mai și probabil și tu te gândești deja la coșul de picnic. Și mie îmi zboară gândul la caș proaspăt, ridichi, pâine pe vatră și dulceață de cireșe amare. Dar trebuie să te întrerup și să-ți spun povestea unui alt coș, foarte important pentru viitorul României.

Uniunea Europeană a pregătit bani pentru ca fiecare stat membru să-și facă un coș cu bunătățuri. Fiecare țară e invitată să-și personalizeze conținutul, astfel încât să depășească cât mai curând dubla criză pe care o traversăm: sanitară și climatică.

În toamna anului trecut s-a dat startul la pregătiri. România a început să-și pregătească lista și oficialii săi să se laude cu suma fabuloasă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană - 30,5 miliarde de euro. E drept că, din suma asta, jumătate din bani vor trebui restituiți, căci vin sub formă de împrumut.

Dar să revenim la coș, care în limbaj birocratic se numește PNRR sau Planul Național de Redresare și Reziliență. În doar câteva luni, componența lui s-a schimbat de trei ori. Nu degeaba țara noastră e celebră pentru foamea de lup cu care cumetrii de partid și acoliții lor privesc la banii europeni. Și de această dată, abonații la afaceri cu statul s-au înțeles cu greu al cui plan să rămână și al cui nu.

A rezultat într-un final un talmeș-balmeș în valoare de 40 de miliarde de euro. Adică, premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea nu au putut face ordine între interese și au pus totul laolaltă, pasând către Uniune responsabilitatea unei selecții. Nu se mai poate pune problema unui plan reformator, căci în PNRR a trebuit să încapă toate proiectele deja coapte de firmele de partid. De la îndiguiri și betonări de râuri până la infrastructura de gaze fosile - toate au fost înghesuite în coșul României pentru viitor.

Așa că acum, la final de aprilie, România își prezintă cea mai prost făcută listă de cumpărături pentru a umple coșul. Avem o listă de 142 de pagini în care doar cuprinsul e clar. În rest, sunt aruncate în coș niște propuneri vagi, fără obiective clare, fără beneficiari și, cel mai important, fără criterii de finanțare. Așa că firmele abonate la afaceri de partid pot sta liniștite. Vor fi finanțabile doar proiectele lor, în baza pilelelor la purtător. Și așa, pe ușa din dos, fiecare client politic se va servi cu câte o savarină din coșul României. Iar noi și copiii noștri rămânem să achităm nota de plată la final.

Dacă nu ne implicăm să cerem premierului un plan clar, cu criterii obiective și măsurabile, coșul României va fi doar pentru abonații politici. Fără mecanisme clare, interesul de partid va prima. Iar acesta nu ține cont nici de nevoia de a ieși din criza generată de pandemie și nici de țintele climatice asumate de România.

Așa că te invit să folosești argumentația de mai jos și să ceri un PNRR clar premierului României, Florin Cîțu. Doar așa avem o șansă ca planul să fie clarificat și investițiile să meargă către infrastructurile municipale de colectare separată a deșeurilor, nu către finanțarea marilor poluatori. Doar așa România nu va mai fi codașa Europei la reciclare. Nu uita, suntem contra-cronomentru. Planul trebuie trimis către UE până la finalul lunii.

Butonul de mai jos va deschide pagina de Facebook a prim-ministrului. Te rog să lași acolo un comentariu sau să îi trimiți un mesaj.”

·  Investiția din PNRR, aprilie 2021, în dezvoltarea și implementarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje, prin achiziționarea infrastructurii hardware și software, este inoportună pentru că:

1.                       Nicăieri în Europa, sistemele garanție-returnare nu au fost finanțate prin fonduri publice.

2.                       Sistemul garanție-returnare este unul de tip responsabilitate extinsă a producătorului (EPR). Potrivit acestui principiu, producătorului îi revine obligația de a susține financiar sistemul și de a recupera ambalajele introduse pe piață.

3.                       În sistemele garanție-returnare standard, așa cum sunt cele din Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Olanda și Suedia, comercianții sunt cei care investesc în puncte de colectare, în infrastructură software și hardware și în automate de tip RVM (Reverse Vending Machine). Ulterior, retailerii își recuperează aceste investiții din tariful de gestionare pe care îl primesc de la administratorul sistemului garanție-returnare. Adică, de la producătorii de băuturi care finanțează sistemul.

4.                       De asemenea, un alt mod prin care comercianții își acoperă investițiile este prin recuperarea integrală a garanțiilor (de 50 de bani/ambalaj) plătite către cetățeni, în schimbul ambalajelor predate administratorului de sistem și din taxa de gestionare primită de la acesta. Garanțiile de la cetățenii care nu mai returnează ambalajul, deși au plătit garanția, revin operatorului de sistem.

5.                       Având în vedere investițiile financiare limitate prevăzute în PNRR, cofinanțarea SGR din fonduri europene0 va pune în pericol investițiile în infrastructura municipală atât de necesară pentru îndeplinirea directivelor europene și a Pactului Verde European.

De aceea, cerem:

·  Eliminarea sistemului garanție-returnare din PNRR și direcționarea banilor europeni către: investiții în dezvoltarea separării la sursă a biodeșeurilor (alimente și vegetație) și a deșeurilor de ambalaje.

·  Vrem investiții în instalații de compostare și instalații de biodigestie, în stații de sortare și în achiziționarea de autospeciale.

Pe 30 aprilie, PNRR va fi transmis către UE. Timpul este foarte scurt și e chiar înaintea vacanței de Paște. Cu toții suntem prinși cu pregătirile, dar îți faci și tu timp două minute să scrii un comentariu pe pagina prim-ministrului Cîțu?

Da, îi scriu

În ultimul an avem două exemple care ne arată cum funcționează afacerile de partid. În timpul mandatului de ministru la Mediu, Costel Alexe a deblocat alocarea de certificate de carbon de 180 de milioane de euro și a primit la schimb tablă, ca să-și acopere și el casele. Deși anchetat de DNA, a rămas în grațiile partidului și lider de Consiliu Județean. Tot cu învârteli s-a ocupat și Gelu Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care, la comanda partidului, a pus în post peste 20 de directori. Gelu Puiu a demisionat după scandal, dar directorii numiți abuziv au rămas pe poziții.

În al doisprezecelea ceas, România are nevoie de un plan profesionist, cu obiective clare și măsurabile care să nu poată cădea pradă intereselor de partid. Indiferent cine guvernează, coșul României cu bunătățuri trebuie împărțit conform unor criterii ce nu permit nepotismul, clientelismul sau afacerile din bani publici.

Inclusiv Comisia Europeană ne-a comunicat că planul nu poate fi finanțat în forma actuală. România este criticată pentru proiectele care nu răspund nici crizei climatice, nici nu sunt justificate pentru refacerea post-pandemie. [1]

Vrem de urgență ca PNRR să fie completat cu programe clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criterii de finanțare.

Scrie-i și tu chiar acum lui Florin Cîțu pe Facebook, pentru a-i spune că viitorul României nu mai poate fi în clientelism politic, nepotism și firme prietene.

Da, îi scriu

Ana și echipa Declic”

 

 

 

 

O altă măreață și glorioasă realizare este campania de vaccinare pentru coronavirus. Declic face un chestionar online pentru a vedea care este percepția privind campania de vaccinare. 61% dintre membrii Declic spun că experiența altora ne-ar ajuta pentru o decizie proprie, apoi pentru a-i convinge pe cei dragi, deci urmează un testimonial Declic la care să fie împărtășite experiențele de vaccinare. Conform unui sondaj IRES din luna ianuarie 2021 41% vor să se imunizeze împotriva coronavirusului, un procentaj în creștere față de luna decembrie a anului trecut, dar mai e până să atingem pragul de 70-80% și să învingem virusul. Iată ce ne destăinuie Ana de la Declic:

”Dragă Ileana,

Am niște vești încurajatoare. Tendința românilor de a se vaccina împotriva Coronavirus este în creștere față de luna decembrie a anului trecut. Un sondaj IRES din ianuarie spune că 41% dintre români vor să se vaccineze. Însă nu e de ajuns dacă vrem să atingem pragul de 70-80% și să învingem virusul.

Nu mă înțelege greșit. E dreptul fiecăruia să aleagă dacă vrea sau nu vaccinul. Însă, dacă am fi mai înțelegători cu cei care au o părere diferită, poate că nu am mai fi atât de înverșunați unii împotriva altora pe rețelele sociale.

Îți voi spune ceva care s-ar putea să fie mai greu de acceptat de mulți. Alegerea vaccinării nu este doar personală. Este și un gest de grijă față de celălalt.

Toate marile suferințe au ceva în comun. Oricât te-ai strădui, nu le vei putea depăși niciodată de unul singur. La fel este și cu pandemia.

Viața noastră nu va reveni la cum era înainte, dacă nu vom atinge pragul de imunizare de 70-80% din populația adultă a României. Mie îmi place să-mi imaginez acest prag ca pe un scut pe care îl țin cei din prima linie, ca să-i protejeze pe restul.

Am totuși motive de speranță. Sunt zeci de mii de membri Declic care citesc rândurile următoare. Este un singur lucru pe care aceștia l-ar putea face, pentru a-i ajuta pe cei nehotărâți să ia o decizie. Să povestească propria experiență cu vaccinul ca să-i încurajeze și pe restul să se imunizeze.

După experți, prietenii și familia sunt cei cărora le cerem sfaturi și îndrumare atunci când suntem în impas. Nu e doar părerea mea. La fel cred și membrii Comunității. În urma sondajului Declic, pe care ți l-am trimis luna aceasta, 61% dintre membri au spus că experiența altora de la vaccinare i-ar ajuta să ia mai ușor o decizie (pe ei sau pe apropiații lor).

Tot ce trebuie să faci este să ne scrii cum a fost să te vaccinezi la adresa testimonial-vaccin@declic.ro. Mesajul n-ar trebui să fie foarte lung, pentru că, cel mai probabil, vom folosi doar câteva propoziții. Vrem să le dăm ocazia la cât mai mulți să fie vocea Comunității.

După ce ne trimiți mesajul, noi ne vom asigura că vei deveni sursă de inspirație pentru indeciși. Îl vom pune într-o formă vizuală frumoasă și îl vom promova pe toate canalele Declic.

Dacă privim în urmă, nicio mare cumpănă nu a fost depășită de un singur om, ci prin efortul și determinarea celor mulți. Etapa a-III-a, deschisă populației generale, ar putea începe mai devreme dacă lucrurile se mișcă repede. Doar împreună putem să ne recâștigăm viețile pe care pandemia ni le-a furat. Așadar, ai vrea să ne trimiți experiența ta cu vaccinul, pentru a fi o sursă de inspirație?

Da, trimit

Dacă încă nu te-ai vaccinat, dar vrei să ajuți, salvează adresa testimonial-vaccin@declic.ro. Ne poți trimite mail după ce îți vine rândul.

Ana și echipa Declic

P.S. Cred că îți sunt cunoscute pozele cu „votat” din perioada alegerilor. Astfel de poze au devenit un soi de tradiție în ziua votului, când le vedem peste tot pe rețelele sociale. Sunt o dovadă de implicare civică. Dar și un îndemn la vot pentru prietenii celui care postează. Membrii Declic pot fi cei care dau tonul unei noi tendințe de implicare civică. De data aceasta, pentru vaccin. Așadar, ne trimiți testimonialul tău despre vaccin la testimonial-vaccin@declic.ro?

Note:

Sondaj IRES: Schimbare de atitudine față de vaccin într-o singură lună. 41% dintre români spun că sigur se imunizează, alți 25% o vor face și ei probabil, libertatea[.]ro”

 

Se face și un spot video amuzant și cu informațiile necesare verificate de medici despre campania de vaccinare care să ajungă atât la mintea, cât și sufletul oamenilor care-l văd pentru care contribuim și pe care-l distribuim. Iată ce spune Ana de la Declic:

” Dragă Ileana,

Ești prima persoană căreia îi spun asta. Când eram în școala generală, aveam o pasiune pentru foile A4 de hârtie colorată. Erau albastre, roz, galbene și se găseau la papetăria din drumul spre școală.

Deși foile colorate făceau același lucru ca foile albe - te ajutau să scrii comentariul la română pe ele, mie mi se părea că cele colorate erau speciale. Parcă mă ajutau să înțeleg mai bine lecția.

Când văd clipurile video făcute de Guvern pentru campania de informare despre vaccinul împotriva COVID-19, mă gândesc la foile albe. Găsești în ele informații, dar sunt reci și tehnice. Pentru că nu au emoție, n-au succes nici pe rețelele sociale.

De asta, vom face un filmuleț care explică vaccinul COVID-19 într-un mod în care nu te lasă rece.

Alături de echipa Dezaburit, un canal explicativ de Youtube și Facebook, i-am desenat informației medicale mustăți și am făcut-o umană, ca să rămână lipită de mintea celor care vor vedea clipul. Dezaburit are o mulțime de explicații video pe tot felul de subiecte tehnice. De la legi, credite ipotecare sau cum funcționează Parlamentul European, până la hărțuire pe stradă.

Deși nu-mi place deloc să recunosc, trebuie să-ți spun că trăim într-o epocă foarte vizuală. Tirania vizualului pe rețelele sociale se întâmplă astfel: dacă un clip nu atrage privirea din prima secundă, mesajul n-are nicio șansă. Pentru asta, la un video bun sub 3 minute, lucrează o echipă întreagă, uneori chiar și săptămâni.

Pentru că am vrut ca filmulețul Declic să fie de calitate, am apelat la echipa Dezaburit. Onorariul lor este de 12.182 de lei. Acoperă munca celui care a făcut documentarea, scenariul, onorariul actorului, al ilustratorului și al celui care editează clipul. Avem câteva zile să strângem banii și să plătim factura. Contribui și tu cu o sumă oricât de mică?

Da, contribui

Îmi pare rău, nu pot contribui

Eu cred că un clip despre vaccinare poate fi și informativ, și amuzant. Dacă este realizat cu cap, ar putea fi ca o foaie roz pe care îmi plăcea mie să scriu în generală. Un astfel de clip ar putea să te ajute să înveți mai ușor lecția despre vaccin.

Oamenii tind să țină minte povești și emoții, nu statistici. Poate îți mai amintești un alt video care a circulat pe Facebook, la începutul campaniei de vaccinare, tot despre vaccin. Era făcut de o fetiță de 12 ani și mama acesteia, medic român stabilit în străinătate.

Unul dintre motivele pentru care s-a viralizat un video făcut de o fetiță (și nu unul realizat de Guvern) este pentru că primul spune o poveste și face informația mai digerabilă. În timp ce al doilea doar o prezintă într-un mod rece și obiectiv.

Asta vom face și noi în clipul Declic, vom face informația despre vaccin mai prietenoasă. Scenariul este gata, urmează filmările. Toate informațiile medicale au fost verificate cu Laura Ghibu, medic român stabilit în Suedia, și Gloria Olar, o membră Declic licențiată în biologie aplicată la Hochschule Bonn-Rhein-Sieg din Bonn (Germania).

Pentru a acoperi factura echipei care lucrează la film, avem nevoie să strângem 12.182 de lei. Este greu să strângem acești bani printr-o singură donație, dar, dacă am împărți-o la câteva sute de membri, nu ar fi mai mult decât prețul unei călătorii cu taxiul pentru fiecare. Crezi că ne poți ajuta și tu cu o donație, ca să acoperim costurile? Avem doar câteva zile la dispoziție să strângem banii.

Da, contribui

Îmi pare rău, nu pot contribui

Îți mulțumesc pentru implicare,

Ana și echipa Declic

P.S. Dezinformările despre vaccinul împotriva Coronavirus se răspândesc instantaneu pe internet, pentru că alimentează neobosit fricile oamenilor. Din păcate, explicațiile din clipurile video care ar trebui să combată aceste dezinformări nu ajută întotdeauna. E din cauză că vorbesc într-o limbă a medicilor, necunoscută pentru cei mai mulți. Contribuie și tu pentru clipul Declic despre vaccin, ca să traducem informația medicală și să o facem mai ușor de înțeles.”

 

***

 

Tot o măreață și glorioasă realizare este numirea managerilor de spitale prin control politic. Aceștia pot fi numiți interimari prin control politic și să rămână în funcție la nesfârșit. De aceea, semnăm petiția Declic pentru numirea managerilor de spitale fără control politic. Iată ce spune Anduța de la Declic:

” Dragă Ileana,

Spitalele ar trebui să fie medii sigure, organizate în jurul interesului pacientului și conduse de profesioniști. Dar, la acest moment, majoritatea spitalelor publice este condusă de manageri interimari numiți pe criterii politice, nicidecum angajați prin concurs. Semnezi petiția prin care cerem autorităților să scoată, o dată pentru totdeauna, politicul din spitale?

Semnez petiția

O țară întreagă este revoltată de starea deplorabilă în care se află spitalele publice românești. Și este de-a dreptul strigător la cer că ele sunt conduse de oameni majoritar incompetenți, fără abilități de management medical.

Sistemul PCR (Pile-Cunoștințe-Relații) se aplică pe scară largă în multe instituții, în defavoarea unui sistem de recrutare bazat pe competențe. Același lucru se întâmplă și în spitale, mai ales când vine vorba de funcțiile de conducere.

Am identificat o lacună în legea spitalelor, care permite managementul interimar de câte 6 luni, ce poate fi prelungit la nesfârșit. Oricine poate fi numit politic manager interimar de spital public românesc, mai ales dacă se află în grațiile politicienilor din administrațiile locale sau centrale.

Partidele politice se folosesc abuziv de portița legală a interimatului pentru a-i recompensa pe cei care demonstrează loialitate față de partid. Și nu pe cei care ar avea studiile, pregătirea și competențele necesare unei poziții de management medical.

Managerii de spitale trebuie angajați prin concurs și pe bază de competențe profesionale, nu pe criterii politice. Interimatul ar trebui să fie o excepție, nu regula de bază. Altfel, în lipsa unui management eficient, spitalele vor continua să se degradeze și viețile pacienților vor fi puse într-un continuu pericol.

Ileana, datorită implicării membrilor Comunității Declic, am reușit de curând schimbarea Codului Silvic. Tot o lacună legislativă, care a fost exploatată cu succes de mafia lemnului pentru a vinde buștenii tăiați ilegal. Dar mii de membri Declic au insistat neobosit ca definiția lemnului să fie corectă și autoritățile au cedat.

La fel putem reuși să schimbăm legea spitalelor, pentru a prioritiza angajările prin concurs, nu interimatele succesive. Doar așa vom avea parte pe viitor de manageri de spital profesioniști, care să pună pe primul loc interesul pacienților.

Am redactat o petiție prin care cerem modificarea de urgență a legii spitalelor. Cu zeci de mii de semnături punem eficient presiune pe autorități că să oprească o dată pentru totdeauna interimatele politice! Ce zici, semnezi și tu?

Semnez petiția

Scoatem politicul din spitale,

Anduța și echipa Declic

P.S. Chiar în acest moment, viețile a zeci de mii de pacienți se află în pericol, în spitale fără minime condiții de siguranță, conduse de manageri numiți politic. Accidente cumplite precum cel de la Piatra Neamț de acum două luni și cel de săptămâna trecută, de la Matei Balș, se pot repeta oricând, în aproape orice spital public. Semnează și tu chiar acum petiția prin care cerem depolitizarea de urgență a spitalelor.”

 

Se face și un spot video pentru depolitizarea spitalelor pe care-l distribuim. Ministrul Vlad Voiculescu a promis că va depolitiza spitalele în campanie, însă a numit un manager interimar la spitalul Matei Balș tot pe criterii politice.

Se merge și la protest în Piața Constituției cu un ciolan uriaș gonflabil inscripționat: ”Gata ci ciolaniada! Depolitizați spitalele acum”. După protest, se duce petița semnată de 21.000 de oameni către Comisia de Sănătate din parlament pentru a schimba legea spitalelor și a nu mai fi numiți manageri interimari pe termen nedeterminat politic. Iată ce spune Anduța de la Declic:

”Dragă Ileana,

Întreaga țară parcă este cu ochii doar pe pandemie, pe campania de vaccinare și pe protestele anti-mască. Dar sunt și alte probleme urgente care macină societatea.

Săptămâna trecută am mers la Parlament și le-am cerut aleșilor să oprească practica toxică a numirilor politice de manageri interimari în spitale. Am ajuns în dimineața zilei de marți la locație, împreună cu colega mea Olga, pentru a superviza umflarea ciolanului uriaș, ales ca simbol al acestei acțiuni. Am putut să asist la acele momente când, dintr-o bucată de material inertă, întinsă pe asfalt, mesajul nostru pentru parlamentari ‘’Gata cu ciolaniada! Depolitizați spitalele! Acum!’’ a devenit, treptat, extrem de vizibil.

Ciolanul gonflabil și proaspăt umflat era imens și imposibil să nu fie văzut de către deputații și senatorii care lucrează în Palatul Parlamentului. Mai mult, el urma să stea în fața ochilor lor pe parcursul întregii zile, cerându-le să taie pofta de ‘’ciolan’’ din spitale.

În jurul orei 10:00 au început să vină participanți la protest, dar și fotoreporteri și alți reprezentanți ai presei. Colega mea, Cătălina, s-a ocupat de transmisia live a evenimentului pe pagina de Facebook a Declic. Așa, membrii interesați de această campanie, dar care n-au putut ajunge la fața locului, au putut vedea în timp real ce se întâmplă.

Momentul care a făcut cea mai mare vâlvă printre cei prezenți la acțiune a fost cel al ‘’tombolei numirilor’’. Am rugat fiecare participant să extragă dintr-un bol câte o etichetă de hârtie, anunțându-i că sunt pe cale să primească o funcție importantă. ‘’Director specialist în conflicte de interese‘’, ‘’Manager rudă cu cine trebuie‘’, ‘’Director avizat pozitiv de ministru’’, ‘’Director 0% competențe, 100% pile’’ sau ‘’Manager cu școala vieții’’ au fost doar câteva dintre numiri.

Deși inițial a părut un joc amuzant, zâmbetele au fost înlocuite ulterior de tristețe, îngrijorare și chiar revoltă. Asta pentru că, precum într-un joc, este atât de ușor pentru oricine să aibă acces la o funcție de management într-un spital, dacă se află în grațiile politicienilor care sunt la putere.

Ileana, după cum îți spuneam mai sus, acțiunea a durat o zi întreagă, timp în care am putut discuta mai mult cu cei prezenți și am dezbătut pe larg felul în care ne afectează pe fiecare dintre noi politizarea spitalelor.

Ne-am amintit de incendiul de la spitalul din Piatra Neamț. Doar într-un singur an, 8 manageri interimari, numiți politic, s-au perindat la conducerea unității.  Am discutat și de incendiul de la Matei Balș, izbucnit în urmă cu dou0ă luni. Și acest spital era  condus de un manager interimar, numit după ce fostul manager a ajuns senator. S-a lăsat tăcere profundă și mie mi s-a pus un nod în gât când Alex, un membru Declic care și-a luat liber de la serviciu special pentru protest, și-a exprimat îngrijorarea că o nouă tragedie e doar o chestiune de “când”, nu de “dacă”.

Petiția “Depolitizați spitalele, acum!” a depășit 22 000 de semnături și a fost depusă la Camera Deputaților. Am produs și un clip explicativ, care a ajuns până acum la peste 125 000 de oameni pe Facebook și a fost distribuit de peste 2800 de ori. După ce am mers cu ciolanul uriaș la Parlament, problema politizării spitalelor a început să revină și în atenția presei.

Nu ne oprim, însă, trebuie să menținem subiectul constant în atenția publică și în atenția jurnaliștilor. M-am bucurat mult când o jurnalistă de la Europa Liberă m-a sunat și mi-a spus că a văzut clipul cu depolitizarea și că dorește să preia subiectul pentru un articol mai amplu.

La fel, o jurnalistă de la Observator m-a contactat zilele trecute pentru un reportaj legat de infecțiile nosocomiale, după ce a văzut acțiunile din cadrul unei alte campanii pe sănătate a Comunității Declic.

Îți mulțumim pentru implicarea ta,

Anduța și echipa Declic.”

 

Îi scriem și Ioanei Mihăilă pentru organizarea de concursuri la cele 38 de spitale unde sunt interimari. Iată ce spune Anduța de la Declic:

”Dragă Ileana,

Luni vom depune și la Ministerul Sănătății petiția „Depolitizați spitalele, acum!”, în atenția ministrului Ioana Mihăilă. Îi cerem să se ocupe cu prioritate de organizarea de concursuri pentru cele 38 de spitale din subordinea Ministerului Sănătății, care au manageri interimari. Scrie-i și tu un email, chiar acum, pentru ca ministrul să ne spună când se vor organiza aceste concursuri.

Da, îi scriu Ioanei Mihăilă

Noul ministru, Ioana Mihăilă, a declarat de curând că plănuiește organizarea de concursuri pentru managementul spitalelor. Și speră că până la finalul anului nu vor mai fi manageri interimari în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Salutăm această intenție, dar dacă nu ne spune clar și datele când vor fi organizate aceste concursuri, există riscul ca ele să fie amânate la nesfârșit.

Asta în timp ce viețile pacienților vor continua să fie puse în pericol zilnic, în spitale conduse majoritar de manageri interimari numiți pe criterii politice, nu angajați pe criterii de competență.

Așa că, aici intervenim noi, comunitatea Declic. Cele aproape 23.000 de semnături ale petiției „Depolitizați spitalele, acum!” vor ajunge luni și la Ministerul Sănătății. Îi cerem Ioanei Mihăilă să ne spună când se vor organiza concursurile pentru cele 38 de spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătății, conduse acum de manageri interimari.

Dar asta nu e suficient, este nevoie de mai mult pentru ca ministrul să reacționeze. Este nevoie ca și tu, Ileana, să te implici. Te rog să-i scrii acum un email Ioanei Mihăilă și să-i ceri și tu să-ți spună când se vor organiza concursurile.

Mii de mesaje din partea membrilor comunității Declic îi vor atrage atenția ministrului că problema depolitizării spitalelor trebuie prioritizată.

Pentru a-ți argumenta solicitarea, îi poți spune ministrului că așa cum la CNAS s-a putut organiza un amplu concurs în două luni, la fel se poate întâmpla și în cazul spitalelor.

Îi mai poți spune ministrului că este necesar ca acest prim pas pe drumul profesionalizării managementului în sistemul medical să fie făcut cât mai repede. Chiar cu riscul ca rezultatele concursului să fie dezastruoase, precum la CNAS, unde doar 5 candidați au luat punctaj de trecere.

Sau îi poți spune că noi, cetățenii, nu mai credem în promisiuni vagi. Și că avem nevoie de datele concrete, asumate oficial, pentru organizarea acestor concursuri.

De aceea, te rog intră pe linkul de mai jos și scrie-i ministrului un email, în care să-i ceri să ne spună când se vor organiza concursuri pentru cele 38 de spitale din subordine, conduse acum de manageri interimari.

Da, îi scriu Ioanei Mihăilă

Îți mulțumesc pentru implicarea ta!

Pentru manageri profesioniști în spitale,

Anduța și echipa Declic”          

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este problema reciclării gunoaielor. De la 1 ianuarie 2021, plasticul nereciclat costă mai mult: 0,8 euro pe kilogram de plastic nereciclat. Procentul reciclării deșeurilor a scăzut de la 14% în 2017 la 11,5% în 2019. De aceea semnăm petiția Declic pentru introducerea sistemului de garanție-returnare a deșeurilor ceea ce ar putea crește nivelul de reciclare a deșeurilor în România. Iată ce spune Ana de la Declic:

” Ileana,

Ministerul Mediului amână de o lună să pună în practică sistemul garanție-returnare a deșeurilor, care ar putea crește gradul de reciclare în România. Semnezi petiția și îi ceri ministrului Barna Tánczos să publice proiectul de hotărâre de guvern, pentru ca sistemul să fie aplicabil cât mai repede?

Da, semnez

Când apare în discuție subiectul reciclării, aproape mereu aud următoarea propoziție: „Am sortat plasticul, cartonul și sticla, dar i-am văzut pe cei de la salubritate că le pun la un loc cu gunoiul menajer.”

În momente ca acesta mă întristez. Îmi dau seama că sunt multe persoane care ar vrea să contribuie la reciclare, dar sunt descurajate de autorități . De ani de zile, cei din administrația publică n-au reușit să pună la punct un sistem de colectare separată a deșeurilor, care să funcționeze la nivel național.

Incompetența în gestionarea gunoiului se vede și în cifre, nu numai la ghena de la bloc. Dacă alte țări membre UE fac progrese la reciclare, România face pași înapoi. În 2017, s-au reciclat 14% din deșeurile municipale. În 2019, procentul a scăzut la 11,5%. [1]

Iar pentru că modul de raportare cuprinde atât procentul de reciclare, cât și pe cel de compostare (procedeu natural prin care resturile organice se transformă în fertilizant), procentul de materiale reciclate este, de fapt, și mai mic.

M-am bucurat la vestea că și România va avea sistemul de garanție-returnare a deșeurilor, pentru că știu despre exemplele altor țări. După ce au adoptat sistemul, în unele cazuri, rata de colectare și reciclare a crescut până la 90%. [2]

Ca să înțelegi cum va funcționa, e mai ușor dacă te gândești la cărucioarele de cumpărături de la supermarket. Introduci 50 de bani, îți faci cumpărăturile, apoi duci căruciorul la loc și îți recuperezi cei 50 de bani.

Cam la fel e și cu sistemul garanție-returnare. Numai că, în loc de cărucior, vei putea returna ambalaje din plastic, sticlă și aluminiu de la băuturile pe care le-ai consumat. Cei 50 de bani vor fi incluși în prețul inițial al produsului. După ce vei returna ambalajul în magazin, vei primi „garanția” de 50 de bani înapoi. Sistemul este gândit astfel încât să poți returna ambalajul în orice supermarket și va funcționa în toate magazinele, inclusiv în cele de la sate.

Sistemul garanție-returnare ar trebui să fie funcțional în aprilie 2022. Până atunci ar trebui pregătită infrastructura din magazine pentru colectarea deșeurilor. Acestea trebuie să se echipeze cu aparate speciale care ar urma să scaneze deșeul returnat, să-și amenajeze un spațiu și așa mai departe. Până când proiectul de hotărâre de guvern nu este publicat în Monitorul Oficial, nimeni nu poate face nimic.

Suntem deja în întârziere cu o lună. Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, spunea că proiectul va fi publicat până la 1 ianuarie 2021 în Monitorul Oficial [3]. A trecut mai bine de o lună, s-a schimbat ministrul și încă nu avem legea publicată. Semnezi și tu petiția pentru ca România să nu rămână codașă la reciclare și în următorii ani?

Da, semnez

Ana și echipa Declic

P.S. De la 1 ianuarie, plasticul nereciclat va costa mai mult. România și celelalte state membre trebuie să plătească 0,8 euro/ kilogramul de plastic nereciclat către UE. Dacă vom recicla în continuare puțin, vom plăti mai mult. Semnezi și tu petiția?”       

 

În ianuarie 2021, proiectul ar fi trebuit publicat în Monitorul Oficial, lucru care nu s-a mai întâmplat. Nu e o coincidență faptul că, tot atunci, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) a cerut ministrului Mediului să abandoneze cu totul sistemul garanție-returnare. AMRCR reprezintă, printre altele, interesele Mega Image, Lidl, Kaufland și pe ale tuturor marile magazine. Este aceeași Asociație care în 2016 se opunea punerii în aplicare a taxei de 2 lei/kg pentru comercianții care nu își îndeplineau țintele de reciclare.             Delia Nica, președinta de atunci a AMRCR, a aruncat cu geanta într-un activist de mediu și l-a insultat, într-o consultare publică. Cum petiția are numai 11.000 de semnatari pentru introducerea sistemului de garanție-returnare, o distribuim către 3 prieteni.         

Cum supermarketurile și producătorii de băuturi amână introducerea sistemului de garanție-returnare le scriem pe Facebook supermarketurilor. Iată ce spune Ana de la Declic:

Dragă Ileana,

De 2 luni, sistemul garanție-returnare pentru ambalaje este amânat din cauză că magazinele nu se pun de acord cu producătorii de băuturi și cu Ministerul Mediului. Vom putea returna ambalajele de băuturi în magazine, dacă îi convingem că asta ne dorim. Scrie-le și tu pe Facebook marilor rețele de magazine. Poți să folosești argumentele pe care ți le-am pregătit mai jos.

La scriu pe Facebook supermarketurilor

Sistemul garanție-returnare a băuturilor este cel în care pentru PET-uri, doze de aluminiu și sticle ni se va reține o granție de 0.50 bani, când cumpărăm produsul din magazin. După ce aducem amabalajul golit înapoi în magazin (orice magazin), primim garanția înapoi.

Pentru proiectul de HG, care stabilește cadrul sistemului de garanție-returnare, urma să aibă loc o dezbatere publică la care să fie invitați cetățenii și ONG-urile. Întâlnirea s-a amânat de 3 ori.

În plus, Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat recent că fără comercianți și producători, sistemul nu poate fi pus în practică. Și că, deși încearcă să-i pună pe toți de acord, încă nu are angajamentul ferm din partea ambelor părți [1].

Este limpede că cei care întârzie proiectul sunt producătorii de băuturi și comercianții. Amânarea înseamnă că nu vom putea returna ambalajele de băuturi în magazine începând cu aprilie 2022, așa cum scrie în proiectul de HG. În tot acest timp, pe piață intră sute de tone de ambalaje: PET-uri, doze de aluminiu și sticle. Cele mai multe ajung la gropile de gunoi, fără să fie reciclate.

În cazul sistemului garanție-returnare, producătorii de băuturi și supermarketurile sunt cei mai importanți actori. Producătorii trebuie să finanțeze economic sistemul. Iar comercianții trebuie să îl pună în practică. Să-și organizeze punctele de colectare și să aloce personal pentru noua activitate, cu banii pe care îi primesc de la producători, prin sistem.

Deși acești actori au ultimul cuvânt, sunt momente în care noi, din poziția de cetățeni, putem să le cerem lucruri. Până la urmă, profitul lor ni se datorează și nouă, celor care le cumpărăm produsele.

Am așteptat destul și după consultări care se amână. Acum este cel mai bun moment să intervenim noi, membrii Declic. Dacă le vom scrie în număr mare să nu mai întârzie adoptarea proiectului, putem contribui la deblocarea lui.

Producătorii de băuturi sunt reuniți în cadrul Alianței Producătorilor de Băuturi. Din aceasta fac parte Coca-Cola HBC Romania, PepsiCo, Romaqua Group Borsec și Maspex (Timbark). În această alianță mai este și Asociația Berarii României, din care fac parte producătorii de bere: Bergenbier, Heineken și Ursus.

Supermarketurile sunt reprezentate de Asociația Marilor Rețele Comerciale din România. Printre membri se numără: Kaufland, Mega Image, Auchan, Columbus (ex-Carrefour), Profi și Lidl.

Unele dintre aceste companii investesc sume uriașe în proiecte de responsabilitate socială. De exemplu, clipuri cu artiști celebri, prin care promovează reciclarea. Sau ne prezintă false soluții: ambalaje din materiale reciclate, pentru care nu există soluție de reciclare în România.

Însă, atunci când au ocazia să se implice direct la creșterea gradului de reciclare, prin adoptarea sistemului garanție-returnare, ezită.

Să nu uităm că Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (adică marile supermarketuri) a cerut în ianuarie ministrului Mediului să abandoneze cu totul sistemul garanție-returnare.

Pentru că sunt foarte mulți destinatari, ne vom doza forțele. Îi vom împărți în două. Vom începe mai întâi cu supermarketurile. Iar săptămâna viitoare le trimitem mesaje producătorilor de băuturi.

În lumea comerțului, regulile sunt dictate de imaginea brandului (în online sau offline). Când ești văzut bine, vinzi mai mult. De asta le vom scrie pe Facebook.

Ți-am pregătit o serie de argumente pe care să le folosești:

·  Vreau să returnez ambalajele de băuturi în magazin, prin sistemul garanție-returnare. Nu pot, pentru că, de 2 luni, dvs. și restul supermarketurilor nu reușiți să vă puneți de acord ca sistemul să fie funcțional. Vă rog să adoptați acest sistem.

·  Dacă chiar aveți în politica de business principii care să pună în centru nevoile consumatorului, demonstrați că este așa. Puneți în practică sistemul garanție-returnare pentru ambalaje în magazin.

·  Vreau să contribui la creșterea gradului de reciclare. Dar nu pot, pentru că dvs. arătați că nu vă interesează cu adevărat acest subiect. Vă rog să puneți în practică sistemul de garanție-returnare a ambalajelor în magazine.

·  Orice întârziere a aplicării acestui sistem înseamnă că milioane de tone de ambalaje de băuturi nu sunt reciclate. Ne poluează orașele, apele și ne distrug sănătatea. Această poluare vă afectează și pe dvs.

Le scrii și tu supermarketurilor care amână punerea sistemului în practică? De sistem depinde creșterea reciclării.

La scriu pe Facebook supermarketurilor

Ana și echipa Declic

PS 1: Săptămâna viitoare voi reveni la tine cu rugămintea de a le trimite mesaje și producătorilor de băuturi. Mesajele Comunității Declic trebuie să ajungă și la ei. Te rog să te implici la fel ca acum, pentru că doar împreună putem avea mai repede sistemul garanție-returnare.

Note:

Jurnalul de seară, Digi24, 10 martie 2021”

 

Apoi îi scriem ministrului Mediului pentru că întârzie mai bine de 4 luni cu hotărârea de guvern. Iată ce spune Ana de la Declic:

” Dragă Ileana,

Mi se pare scandalos. Au trecut 4 luni de când proiectul de HG pentru sistemul garanție-returnare (SGR) trebuia să fie publicat în Monitorul Oficial de Ministerul Mediului. Într-o emisiune TV, ministrul a spus, mai pe ocolite, că supermarketurile și producătorii nu se înțeleg [1]. De aici, întârzierea. La rândul lor, cei doi actori susțin că vor sistemul și așteaptă după Ministerul Mediului să publice HG-ul. De aceea, singurul lucru care ne rămâne de făcut este să ne adresăm ministerului. Citește mai jos argumentele pe care ți le-am pregătit și trimite solicitarea.

Da, trimit

Cea mai recentă declarație a ministrului Tánczos Barna despre SGR a fost foarte vagă. Spunea că HG-ul va fi gata „în cursul lunii martie”. E deja aprilie. Din cauză că ministerul lucrează netransparent, nu știm un motiv clar pentru întârziere și nici cum va fi modificat proiectul.

Am senzația că unele persoane din Ministerul Mediului trăiesc în lumi paralele. Parcă nu văd cât de rău stăm la capitolul colectare separată a deșeurilor.

Ca să te trezești brusc la realitate, e suficient să te uiți la datele Comisiei Europene. La reciclare, România este la coada Europei dintotdeauna. Adică de când Agenția pentru Protecția Mediului (ANPM) a început să trimită date către Comisie, în 2007. Stăm atât de prost că, în loc să mergem înainte, mergem înapoi. În 2017 am reciclat 14% din totalul de deșeuri și în 2019 doar 11%.

Dar sunt sigură că știi că stăm rău și fără să te uiți la grafice. Doar vezi în fiecare zi ce se întâmplă în orașul tău sau la punctul de colectare a gunoiului de la bloc. La margine de drum sau chiar în zone centrale din oraș, observi grămezile de PET-uri și gunoi amestecat, noii vestitori ai primăverii.

Sunt furioasă când îți scriu asta. Pentru că de ani de zile colectarea separată și reciclarea lasă de dorit și nu sunt semne că va fi mai bine. Mă enervează, mai ales, pentru că știu că în sfârșit avem o șansă, dar Ministerul Mediului pare mai preocupat de Vinerea Verde și alte exerciții de imagine.

În SGR, ambalajele de băuturi (PET-uri, doze de aluminiu și sticle de sticlă) sunt recuperate de un operator unic-privat, care va funcționa la nivel național. Deci, procesul e mai ușor de urmărit. În plus, pentru că este un singur operator, vor dispărea blocajele de tipul primăria nu se înțelege cu operatorul de salubritate.

Mai mult decât atât, cetățenii sunt recompensați pentru că returnează ambalajele, prin garanția de 50 de bani. Iar producătorii de băuturi sunt constrânși să-și recupereze ambalajele introduse pe piață și să le predea spre reciclare. Pentru că sistemul are un administrator unic, raportările pe tip de ambalaj sunt într-o singură bază de date. Adică sunt mai puțin predispuse la fraudă.

Data trecută ți-am cerut să le scrii pe Facebook producătorilor de băuturi și supermarketurilor, pentru că ministrul s-a exprimat public că aceștia nu ajung la consens. Și a dat de înțeles că întârzierile sunt din cauza lor.

După zecile de mesaje scrise pe Facebook, o parte dintre producători și supermarketuri ne-au răspuns. Ne-au zis că își doresc sistemul, însă așteaptă după Ministerul Mediului să publice proiectul de HG.

Producători de băuturi, supermarketuri, cetățeni, cu toții așteptăm după minister să publice proiectul. Dar ministrul n-a mai zis nimic despre SGR. Singurul lucru care ne rămâne de făcut este să-i scriem.

Pe lângă faptul că întârzierea este deja foarte mare, există riscul ca noua formă a proiectului să facă mai mult rău decât bine. E important ca proiectul să fie adoptat cât mai repede. La fel de important este ca acesta să NU fie modificat într-un mod nociv.

Împreună cu Zero Waste România, ți-am pregătit o serie de argumente pe care să le folosești când trimiți mailul tău către Ministerul Mediului.

Solicitarea ta va avea o valoare mai mare în ochii celui care va citi zecile de mailuri, dacă va fi scrisă de tine și nu luată pur și simplu din acest mail. Așa va fi clar că ești o persoană implicată, care vrea să contribuie la reciclare, și nu un soft. Regăsești mai jos principalele aspecte care ar trebui să se găsească în noul HG.

Problema:

Au trecut 4 luni și nu ați adoptat proiectul de HG pentru sistemul garanție-returnare a ambalajelor.

Solicitările:

Vă solicit să adoptați HG-ul și să țineți cont de următoarele aspecte:

·  Sistemul trebuie să fie centralizat, transparent, autofinanțat și cu caracter non-profit, indiferent dacă forma de organizare a operatorului unic va fi de tip ONG sau SA.

·  Sistemul este unul de tip responsabilitate extinsă a producătorului, deci producătorului îi revine obligația de a susține financiar sistemul și de a recupera ambalajele; vă cerem să NU finanțați SGR prin fonduri europene, așa cum este prevăzut în draftul 2 al Planului Național de Redresare și Reziliență (la pagina 85); În sistemele garanție-returnare standard, comercianții investesc în puncte de colectare; iar investiția este recuperată ulterior din tariful de gestionare pe care comercianții îl primesc de la operatorul de sistem; adică, în final, de la producătorii care finanțează sistemul;

·  Obiectivele minime anuale de colectare pentru producători să rămână 75% (sticlă, plastic, metal) în primul an, 80% (sticlă, plastic, metal) anul II și 90% (sticlă, plastic, metal) în anul III și în următorii ani;

·  Pentru a evita tentativele de fraudare, raportarea recipientelor de băuturi să rămână per unitate, nu per volum sau greutate;

·  1 aprilie 2022 să rămână data la care sistemul va fi operațional;

·  Ambalajele recuperate în sistem să rămână în proprietatea administratorului de sistem;

·  Penalitățile să rămână la fel ca în forma curentă a HG: de la minimum 4.000 la 50.000 de lei, precum și menținerea contribuției în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale – dublul garanției/unitate de ambalaj, pentru diferența dintre ceea ce s-a colectat și obiectivul anual;

·  Introducerea unui obiectiv pe termen lung pentru ambalajele reutilizabile vândute de comercianții cu amănuntul, de minimum 55% până în 2030.

Ce zici, trimiți și tu o solicitare către Ministerul Mediului? Au trecut deja 4 luni și nu tot nu avem proiectul de HG publicat.

Da, trimit

Ana și echipa Declic

Note:

[1] Jurn0alul de seară, Digi24, 10 martie 2021”

 

Cum ministrul amână sistemul de garanție-returnare se merge la minister cu o piscină umplută cu PET-uri pentru care contribuim. Iată ce spune Ana de la Declic:

”Dragă Ileana,

Cred că știi cum este când îți stă ceva în gât. Simți că te sufoci. Dar gândește-te cum ar fi dacă te-ai îneca cu plastic. Pare bizar, nu? În câțiva ani, s-ar putea să fie ceva comun.

Dacă Ministerul Mediului amână în continuare sistemul garanție-returnare, plasticul ne va sta în gât, la propriu. Întârzierea durează deja de 6 luni și nimeni nu îl ia la întrebări pe ministru. De asta, pregătim joi, 3 iunie, un eveniment în față la minister. Contribui și tu cu o donație pentru a-l putea organiza?

Da, contribui

Îmi pare rău, nu pot contribui

Dar hai să-ți explic cum ne vom îneca cu plastic. Iulian Pojar, cercetător la Institutul Național de Cercetare pentru Geologie și Geoecologie Marină, a studiat apele României.

După ce s-a uitat prin microscop, a observat că, pe lângă minerale, în apă erau particule din plastic.

Acestea provin de la PET-uri și alte resturi plastice care ajung în ape, se rup în bucăți minuscule și devin hrană pentru pești și alte vietăți. Și atunci când gătim pește fript cu usturoi, plasticul ajunge din burta peștelui în burta noastră.                     

Cercetătorul român spune că la Sulina și Sfântu Gheorghe a găsit concentrații de până la 18 particule de plastic pe metru cub de apă. În timp ce, în dreptul orașului Constanța, 3-6 particule/metru cub, iar la Mangalia 7-10 particule [1].

Mai îngrijorător e că, în fiecare an, concentrația de particule de plastic e tot mai mare.

Pentru problema plasticului, există o soluție. Însă, Ministerul Mediului o amână. Prin sistemul garanție-returnare, PET-urile n-ar mai ajunge în burțile peștilor și apoi în ale noastre, ci ar fi reciclate. Din ianuarie, ministrul tot spune că va publica actul normativ pentru sistem. Ultimul termen pe care l-a dat este 25 mai [2].

La fel ca în povestea cu băiatul care a strigat de prea multe ori „vine lupul!”, eu mi-am cam pierdut încrederea în cuvântul ministrului.

De asta, joi, pe 3 iunie, vom merge la Ministerul Mediului. Vom duce acolo o piscină în care vom răsturna 37 de pubele cu PET-uri. Pentru că sistemul garanție-returnare a fost amânat, returnăm aceste ambalaje la minister.

În piscină va fi o persoană care va înota cu PET-urile până la gât. Poate așa înțelege și ministrul că, fără sistemul garanție-returnare, în curând ne vom îneca în plastic.

Am programat evenimentul în preajma unei zile speciale. Pe 5 iunie e Ziua Mediului, ceea ce înseamnă că atunci cu toții vom fi mai atenți la problemele care țin de mediu.

Abia aștept ca televiziunile să roiască în fața ministerului și reporterii să-l ia la întrebări pe ministru. Sunt curioasă ce explicații va da pentru întârzierea de 6 luni a sistemului.

Vrem ca totul să iasă bine și deja am găsit piscina pe care s-o ducem la minister. Costă 600 de lei. Ne trebuie foarte multe PET-uri, așa că am vorbit cu un operator de salubritate. Vom avea chiar și un înotător special echipat, care va face un plonjon în ambalajele din plastic. De asemenea, vom mai face și câteva pancarte pentru ne transmite mesajul. Ca de obicei, vom apela la un fotograf profesionist și vom plăti pentru servicii de comunicare cu mass-media, astfel încât evenimentul nostru să fie bine acoperit.

Uite o simulare, făcută de colega Lumi:

După cum vezi, sunt destule de pus la punct până pe 3 iunie. Însă, fără donațiile membrilor Declic, nu vom reuși să facem evenimentul. Dacă ministrul nu e luat la întrebări, atunci sistemul va fi amânat până când toată lumea va uita de această soluție pentru mormanele de PET-uri aruncate peste tot. Contribui și tu cu o donație? Orice sumă este de ajutor.

Da, contribui

Îmi pare rău, nu pot contribui

Nu vrem să ne înecăm în plastic,

Ana și echipa Declic

PS: Microplastice au fost găsite până și în placenta în care se dezvoltă fetusul uman [3]. Mamele care au participat la studiu au fost șocate. Contribuie și tu cu o donație pentru a putea organiza evenimentul de la Ministerul Mediului.

Note:

[1] mindcraftstories[.]ro/mediu/detectivul-de-plastic/

[2] digi24[.]ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/garantia-pentru-sticlele-din-plastic-va-fi-de-50-de-bani-anunta-ministrul-mediului-1533497

[3] theguardian[.]com/environment/2020/dec/22/microplastics-revealed-in-placentas-unborn-babies”

 

Se merge și la Ministerul Mediului cu o piscină inundată de PET-uri în care membrii Declic fac scufundări. Iată ce spune Ana de la Declic:

”Dragă Ileana,

Pe 3 iunie, împreună cu mai mulți membri Declic am fost la Ministerul Mediului. Am luat cu noi câte PET-uri am putut duce, ca să i le returnăm ministrului Mediului, Tánczos Barna. De 6 luni, Proiectul de hotărâre de Guvern pentru sistemul garanție-returnare este blocat, iar nouă ne-a ajuns plasticul la gât.

În jumătatea de an de când a venit la minister, l-am urmărit pe ministrul Tánczos de pe margine. Fie că a fost vorba despre emisiuni sau conferințe, pe toate le-am văzut din fața unui ecran. Așa că aveam multe întrebări despre sistem, pe care să i le adresez când îl întâlnesc față în față.

M-am gândit că pe 3 iunie va fi șansa mea. Voiam să plec de acolo cu răspunsuri clare. Și îmi doream ca ministrul să nu fi cedat presiunilor marilor poluatori și comercianți.

Dar diferența dintre așteptări și realitate mi-a amintit de o glumă.

Mai știi farsa aia cu „uite OZN-ul” sau „uite-l pe Michael Jackson”? Mai demult, așa făceau alți copii ca să-mi distragă atenția de la ce era important. Ceva puțin mai elaborat a încercat să facă secretarul de stat Raul Pop, din Ministerul Mediului, trimis să ne întâmpine.

Dar mai întâi ar trebui să-ți spun cum de am ajuns să discut cu secretarul, în loc de ministru.

Tánczos Barna îmi confirmase cu o săptămână înainte că se va întâlni cu membrii Declic. Însă, cu câteva ore înainte de eveniment, a anulat. Trebuia să ajungă la ședința de Guvern care se amânase cu o zi. Așa că mi-a transmis că ne va primi un secretar de stat. Planul meu de a-l încolți pe ministru cu întrebări dificile era pierdut.

M-am gândit, totuși, că aceasta este ședința în care se votează mult așteptata Hotărâre de Guvern pentru sistemul garanție-returnare.

Dar alta a fost surpriza zilei. Ionela, cea care a înotat în piscina cu PET-uri pentru a atrage atenția presei, a tras aer adânc în piept. Apoi și-a pus ochelarii și labele de scufundări. A trebuit să-și țină respirația, dar nu pentru scufundare, ci pentru că PET-urile miroseau de îți mutau nasul.

Am vrut o demonstrație realistă cu ce ne așteaptă dacă nu vom avea sistemul de garanție-returnare cât mai repede. Ne-am gândit că înotatul în recipiente de plastic este cât se poate de sugestiv. De asta, mare parte din ambalaje au fost împrumutate de la un operator de salubritate.

Deseori, materialele ajung în instalațiile de reciclare cât se poate de murdare. Nu avem fluxuri de colectare separată bine puse la punct. De asta reciclabilele ajung la să fie colectate la grămadă înainte să ajungă pe o bandă și sortate manual.

Faptul că deșeurile sunt murdare scade atât calitatea materialului reciclat, cât și potențialul de a fi reciclate.

Gunoiul în care ne vom scufunda peste câțiva ani nu va mirosi a levănțică, e clar. Însă, dacă vom avea un sistem garanție-returnare în favoarea cetățenilor și a mediului, nu vom ajunge acolo.

Am încercat să aflu de la secretarul de stat din Ministerul Mediului dacă proiectul de HG va rămâne nemodificat în punctele cu miză pentru poluatori. Acestea sunt: mod de raportare a ambalajelor în sistem, ținte de recuperare pentru ambalaje, sancțiuni pentru neîndeplinirea țintelor, mod de organizare a administratorului de sistem.

Știam care sunt mizele pentru că, de-a lungul campaniei, am avut-o alături pe Elena Rastei, de la Asociația Zero Waste România. Elena este specialistă în economie circulară și lucrează cu experți care au pus bazele sistemelor garanție-returnare peste tot în Europa. Ea este la curent cu toate tentativele industriei de a pune bețe în roate acestui sistem.

Deși discuția cu secretarul de stat a început în fața ministerului și a continuat timp de 3 sferturi de oră în instituție, cele mai multe întrebări au rămas fără răspuns. Sau au primit unele evazive.

Am aflat că HG-ul ar putea fi trimis spre avizare spre ministere marți, 8 iunie. Lucru care nu s-a întâmplat. De asemenea, s-ar putea ca ministerele să vrea să modifice proiectul. În folosul cui ar fi aceste modificări, nu mi-e clar, dar mi-e teamă că nu pentru binele mediului.

Funcționarul nu a știut să-mi spună dacă țintele de recuperare pentru ambalaje vor fi mai mici. Iar despre sancțiuni a zis că „crede” că vor rămâne neschimbate.

S-a legat de tot felul de chichițe tehnice și de multe ori a trebuit să-l readuc la subiectul discuției noastre. La un moment dat s-a oprit și mi-a spus că am întrebat de 5 ori același lucru. Am fost nevoită să insist pentru că tot trecea de la una la alta. Mai lipsea să mi-l arate pe Michael Jackson pe geam.

Tot ce voiam să aflu era dacă va modifica raportarea în sistem de la per unitate de ambalaj, cum este în actualul HG, la per kilogram sau volum. Poluatorii ar face orice să nu fie per unitate. O raportare la volum înseamnă o portiță pentru „aranjamente”. Așa se aranjau fraudele și pentru lemnul tăiat ilegal, când era convertit din metri cubi de buștean în kilograme de rumeguș sau așchii.

Dar nu am primit nici a cincea oară un răspuns concret. Însă alte două lucruri au fost clare: că sistemul va rămâne centralizat și că ambalajele reutilizabile nu pot fi introduse în HG, pentru că e nevoie de modificarea unei alte legi.

Am plecat din minister cu o durere de cap.

Tot ce am vrut a fost să aflu lucruri cât se poate de exacte. Genul de întrebări la care se poate răspunde cu da sau nu. Nu s-a putut. În schimb, am aflat cum se simte un alt tip de dezamăgire. Acea dezamăgire în care îți dai seama că în Ministerul Mediului sunt alte priorități.

De obicei, în Comunitatea Declic, astfel de momente reconfirmă ideea că trebuie să continuăm mai insistent cu campaniile.

Cum dezbaterile pe HG se poartă doar cu ușile închise, doar între producătorii de băuturi și comercianți, cred că proiectul va fi modificat doar în favoarea lor.

De aceea, vom continua să monitorizăm activitatea ministerului și să-i presăm pe funcționarii de acolo până când HG-ul va fi adoptat, într-o formă în avantajul mediului și al cetățenilor.

Peste câteva zile voi decide împreună cu echipa cel mai eficient mod de a continua campania. Nu este prima dată când ne confruntăm cu politicieni care încearcă să ne ducă cu zăhărelul. Însă, fără susținerea ta, nu vom reuși să le fim un ghimpe în coastă în următoarele 5 luni.

Contribui și tu cu o donație recurentă pentru a putea pune în continuare presiune pe Ministerul Mediului?

Da, contribui

Îmi pare rău, nu pot contribui

Ana și echipa Declic”

 

***

 

Altă măreață și glorioasă realizare este secția specială care anchetează magistrații împotriva căreia facem campanie de doi ani. De aceea, la inițiativa Declic semnăm un mail către parlamentari ca să voteze pentru desființarea secției speciale. Iată ce spune Cătălina, membră Declic, implicată în campanie:

”Dragă Ileana,

După 2 ani de când luptăm pentru desființarea Secției Speciale, în sfârșit Ministerul Justiției a trimis proiectul de lege către Parlament. Prima comisie sesizată, Comisia pentru drepturile omului, a dat aviz negativ. Doar 2 deputați USR și unul PNL au susținut proiectul, deși coaliția de guvernare și-a asumat desființarea SIIJ. De aceea, a venit acum momentul ca noi, cetățenii, să ne implicăm și să îi convingem pe parlamentari să voteze pentru desființarea SIIJ, fără să adauge la proiectul de lege alte superimunități pentru magistrați. Avem doar 1 zi la dispoziție, până la raportul Comisiei Juridice, cel de care Plenul va ține cont. Îți iei câteva minute să scrii un mesaj parlamentarilor, în care să le soliciți să voteze pentru desființarea SIIj, în forma trimisă de MJ?

Da, trimit email

În urmă cu 2 ani am început lupta pentru desființarea Secției Speciale. De atunci, 20.000 de membri Declic ne-am mobilizat și i-am scris lui Cătălin Predoiu. Am reușit, astfel, să îl determinăm să realizeze un proiect de lege pentru desființare, dar proiectul a rămas blocat într-un sertar. Apoi, la presiunea membrilor Declic, proiectul a fost pus în dezbatere publică.

După schimbarea Guvernului, actualul ministrul al Justiției a trimis proiectul în Parlament. El a eliminat superimunitățile pentru magistrați, criticate de Declic. Am discutat cu Stelian Ion săptămâna trecută și mi-a spus că speră ca, până la finalul lunii martie, proiectul să fie votat în Parlament.

Din păcate însă, deși există o nouă majoritate în Parlament, nu toți aleșii își doresc să scape de Secția Specială. Presa a relatat despre reticența UDMR de a vota proiectul în forma actuală. De altfel, UDMR și chiar unii parlamentari PNL își doresc să înființeze o nouă secție specială, tot în Parchetul General, numai să nu revină dosarele de corupție la DNA. Adică să îi schimbe pe ”ai celorlalți” cu ”ai lor”.

Alte voci susțin introducerea unor superimunități pentru judecători și procurori, care să îi apere de anchetele abuzive. Deja magistrații au o imunitate: nu pot fi reținuți sau arestați fără avizul CSM.

I-am văzut deja cum fac scut să apere magistrații care au anchetat 10 august, probabil că, cu alte superimunități, vor deveni de neatins. Asta, în timp ce noi, cetățenii, suntem lipsiți de orice drept. Am văzut asta prin clasarea definitivă a dosarului 10 august: niciun șef din jandarmerie nu a plătit, niciun magistrat nu va răspunde pentru simulacrul de anchetă.

În Secția Specială nu ne putem pune nicio bază. De 2 ani, secția asta nu a anchetat niciun magistrat corupt, ca și cum niciun judecător sau procuror nu a luat șpagă în timpul ăsta. Dacă proiectul nu trece de Parlament, sau este transformat într-o lege de protejare a magistraților, atunci ne putem lua gândul de la o justiție independentă și corectă.

De aceea, noi, cetățenii, cei care i-am trimis în parlament pe aleși, trebuie să le spunem punctul nostru de vedere. Noua majoritate parlamentară trebuie să fie conștientă de puterea Comunității Declic și să pună interesul cetățenilor pe primul loc.

Avem 3 momente-cheie în care să transmitem mesajul Declic: La votul din Comisia Juridică, apoi la votul din Plenul Camerei Deputaților și în Senat.

Ileana, parlamentarii sunt aleși de noi, așa că trebuie să ne asculte, pentru că ne reprezintă interesele. Hai să îndeplinim prima misiune în această săptămână, când comisia juridică trebuie să întocmească raportul.

Argumentul că DNA este o instituție abuzivă cu judecătorii rămâne o poveste: nu există nicio decizie definitivă a instanței care să confirme acest lucru. În plus, numărul de achitări este infim, raportat la numărul de condamnări.

În tot acest timp, în care se încearcă inventarea de noi superimunități sau schimbarea plăcuței de pe ușa Secției Speciale cu Noua Secție Specială, niciun magistrat corupt nu mai e anchetat. Ei stau liniștiți, iar noi nu ne mai găsim dreptatea în instanțe.

De aceea, noi, cei 20.000 de semnatari, trebuie să le scriem parlamentarilor pe care i-am votat și să le spunem să voteze o dată pentru totdeauna pentru desființarea acestei secții și revenirea la forma în care DNA și parchetele locale anchetează magistrații.

Durează 5 minute să scrii și să trimiți acest email.

Da, trimit email

Aici sunt câteva argumente pe care le poți folosi. Te poți inspira din ele, înainte să apeși pe butonul ”Da, trimit email”, ca să îți fie mai simplu. Nu uita să te semnezi cu nume și prenume și să fii politicos:

·  Secția Specială trebuie desființată, iar dosarele returnate la DNA și parchetele locale. Altfel, blocajul din justiție rămâne, pentru că o secție în Parchetul General din București nu are cum să facă un flagrant la Bistrița, de exemplu. Fizic, este imposibil.

·  Dacă în lege vor fi incluse superimunitățile cerute de CSM, atunci nimeni nu se va mai atinge de judecătorii și procurorii care încalcă legea. Iar superimunitățile magistraților vor deschide poarta către privilegii și protecție și pentru alte categorii de politicieni cu funcții înalte.

·  Dacă noi, cetățenii, putem fi anchetați de DNA, înseamnă că și magistrații pot fi. Ori DNA este o instituție independentă, ori nu este. Altfel, funcționați pe principiul ”vrem egalitate, dar nu pentru căței.”

·  Nici măcar judecătorii și procurorii, în majoritate, nu își doresc superimunități. Vă reamintesc că ei au protestat atunci când dosarele au fost mutate de la DNA la Secția Specială.

·  Dacă ne temem de erori judiciare în cazul magistraților, atunci putem și noi, cetățenii, să cerem eliminarea condamnărilor pentru omor, pentru că, în trecut, au existat erori judiciare care au băgat la pușcărie oameni nevinovați, în timp ce adevărații criminali erau în libertate.

·  Nu avem de ce să ne temem de abuzuri asupra magistraților. Orice anchetă este verificată, după finalizare, de cel puțin 3 judecători. Asta înseamnă că ea trece prin faza de cercetare făcută de un procuror, este confirmată de șeful de secție, de șeful instituției apoi, iar ulterior de 3 judecători. În total, 6 magistrați care stabilesc vinovăția sau nevinovăția. Judecătorii și procurorii nu pot fi arestați fără acordul CSM.

Justiție pentru toți cetățenii,

Cătălina și echipa Declic”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este încercarea de a scoate educația sexuală din școli în urma presiunii unor grupuri radicale. De aceea, le scriem mail parlamentarilor. Iată ce spune Denisa de la Declic:

” Dragă Ileana,

Sunt oameni cu opinii radicale care fac presiuni asupra senatorilor, să scoată educația sexuală din școli. Ei nu au încredere în specialiști, susțin că tinerii învață pornografie din discuțiile despre intimitate. Dacă vrei ca senatorii să țină cont și de părerea ta rațională, bazată pe studiile și opiniile specialiștilor, acum e momentul să le scrii.

Da, le scriu

Oamenii cu opinii radicale au trimis deja mailuri către Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senat. Sunt cei care susțin că e vina fetelor pentru că rămân însărcinate la 10-11 ani. Și că discuțiile despre educație sexuală îi îndeamnă pe copii să întrețină relații intime. Tot ei susțin că tinerii nu au nevoie să știe mai mult decât scrie în manualul de anatomie.

Ileana, astfel de opinii contrazic avertismentele lansate de specialiști în ultimii ani. Fără acces la programe de educație sexuală, copiii nu știu cum să se ferească de abuzuri, de o sarcină sau de boli venerice. Specialiștii au zis-o cu mult înaintea noastră: România are nevoie urgentă de educație sexuală în școli.

Dar aleșii noștri au fost ignoranți și n-au dat doi bani pe educație. Anul trecut au cenzurat legea care prevedea programe de educație sexuală în școli, pe motiv că medicii și psihologii i-ar învăța pornografie pe copii.

Parlamentul s-a schimbat, dar astfel de opinii eronate și neinformate continuă să circule în spațiul public. Și au ajuns și pe masa senatorilor. Ileana, dacă nu ne facem și noi auziți, riscăm ca politicienii din noul legislativ să scoată educația sexuală din școli, la presiunea oamenilor cu opinii radicale.

Pentru ca senatorii să poată lua o decizie echilibrată, este necesar să aibă pe masă și argumentele noastre, raționale, bazate pe studii, pe statistici, pe opiniile specialiștilor. Când politicienii vor găsi sute de mailuri în căsuța poștală, vor ține cont și de argumentele membrilor Declic la consultări.

Unul dintre cele mai bune exemple despre cum funcționează forța Comunității Declic este faptul că i-am convins pe parlamentari să modifice în Codul Silvic definiția materialului lemnos, astfel încât mafia lemnului să nu mai profite de portițele legislative. Mailurile trimise comisiei i-a convins pe parlamentari să ne asculte.

Senatorii se pregătesc să dezbată legea educației sexuale. Este important să primească acum mailurile membrilor Declic, ca să aibă timp să ne analizeze argumentele. Dacă rămânem pasivi, senatorii vor ține cont doar de opiniile celor care ignoră importanța specialiștilor în programele de educație sexuală.

Durează două minute să trimiți un mail argumentat, de care senatorii să țină cont la raport. Ai câteva exemple la care m-am gândit și care te pot inspira, puțin mai jos.

Ileana, apasă butonul galben și scrie de ce crezi tu că este important să avem programe de educație sexuală în școli. Doar așa poți fi sigur/sigură că, la dezbaterile din Senat, nu vor conta doar opiniile celor care se opun ca elevii să aibă acces la programe de educație sexuală în școli. Ce zici, le scrii acum senatorilor?

Da, le scriu

Iată câteva argumente de la care poți porni în mailul tău:

·  De exemplu, poți aminti faptul că România a rămas printre puținele state europene care nu au programe obligatorii de educație sexuală în școli. Și asta se vede în numărul de mame minore și bebeluși abandonați la naștere.

·  Sau că 60% dintre adolescenți caută pe internet informații despre educație sexuală, pentru că nu pot vorbi cu părinții.

·  Poți susține că opționalele nu sunt o soluție pe termen lung, există deja niște cursuri de educație pentru sănătate la care doar 6% dintre elevi au participat.

Pentru acces necenzurat la educație,

Denisa și echipa Declic

P.S. Am citit recent o știre, despre doi elevi care au întreținut relații sexuale în toaleta școlii. Directorul a aflat dar, de rușine, nu a spus nimănui. Mândru de fapta sa, băiatul s-a lăudat prietenilor. Aceștia au dat vestea mai departe pe internet. Așa au aflat poliția și părinții copiilor. De rușine, părinții fetei au mutat-o la altă școală. Părinții ambilor copii au refuzat discuțiile cu psihologii. Jurnaliștii au pus accentul pe faptul că totul s-a întâmplat în toaleta școlii. Mă întreb, sincer, cum ar fi reacționat fiecare, dacă am fi avut și noi programe de educație sexuală în școli. Tu ce zici, Ileana? Le scrii senatorilor?”

 

Completăm și un scurt chestionar pentru a decide cum facem presiunea către președinte sau Camera Deputaților. Iată ce spune Denisa de la Declic:

”Dragă Ileana,

Probabil ai aflat veștile proaste. Senatorii au votat pentru ca România să rămână fruntașă în Europa la numărul de mame minore. Mai avem o șansă: legea educației sexuale va fi dezbătută și de deputați, vrem să decidem împreună cum să-i convingem. De aceea, ți-am pregătit un scurt chestionar. Îl poți completa acum, te rog?

Da, completez chestionarul

Dacă legea educației sexuale promulgată de președintele Iohannis ar fi rămas neatinsă, toți elevii ar fi putut avea acum acces la cursuri ținute de medici sau psihologi. Tinerii ar fi aflat din timp cum să se ferească de sarcini nedorite și de boli venerice sau care este limita între abuz și consimțământ.

Doar că parlamentarii români, convinși că educația sexuală este pornografie, au decis anul trecut să cenzureze accesul la educație sexuală. Am făcut presiuni pentru ca președintele să se mobilizeze și am cerut reexaminarea acestei legi. Din păcate, cererea sa a fost respinsă inclusiv de senatorii PNL.

În ziua votului, Ileana, am retrăit momentele de anul trecut. Parlamentarii au venit cu aceleași discursuri despre inocența copiilor. Niște ipocriți, aș zice, în condițiile în care medicii avertizează de ani de zile că numărul copiilor care fac copii este în creștere, iar o cauză importantă este lipsa accesului la educația sexuală.

Legea a fost trimisă acum la Camera Deputaților. Dar noi nu știm, Ileana, ce să facem în continuare. Să-l mobilizăm pe președintele Iohannis, ca să pună presiune pe parlamentarii PNL? Sau să ne gândim la strategii prin care să punem presiune pe Comisia de raport și pe deputați?

Nu putem lua singuri o decizie atât de importantă. Când suntem în impas, cele mai bune soluții le găsim împreună, în Comunitatea Declic. Părerea ta ne ajută să găsim cea mai bună variantă ca să fim convingători în campanie.

De exemplu, mă gândesc la dosarul 10 august. După ce judecătorii au închis inițial dosarul, am avut un scurt blocaj, nu știam cum să continuăm. Dar apoi ne-am mobilizat, am strâns în Comunitate suma necesară ca să acoperim onorariul avocaților și am obținut redeschiderea dosarului.

Ileana, o mamă minoră este, de cele mai multe ori, o fată nevoită să abandoneze școala pentru că are de crescut un copil. O lege bună a educației sexuale poate opri societatea noastră să devină una a copiilor cu copii. Știi că strategiile convingătoare se construiesc în timp. De aceea, e important să cunoaștem acum opinia ta, ca să știm pe ce variantă mergem. Apasă, te rog, pe butonul de mai jos și bifează în chestionar o opțiune, durează un minut.

Da, completez chestionarul

Pentru o educație completă,

Denisa și echipa Declic”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este violența domestică căreia i-au căzut victime 72 de persoane în 2020. De aceea se lansează o petiție Declic pentru brățări electronice pentru agresori, se face un flashmob în acest sens și, pentru că în parlament comisia juridică amână proiectul, le scriem un mail parlamentarilor. Iată ce spune Ana de la Declic:

„Dragă Ileana,

Deputații din Comisia Juridică au amânat din nou proiectul de lege care le protejează pe victimele violenței domestice. Este o amânare dintr-un șir lung de amânări, care se întâmplă de un an zile. Mai jos ți-am pregătit câteva argumente, pe care să le trimiți parlamentarilor ca să adopte proiectul. Trimite-le acum un mail, ca să nu îl amâne din nou. Timpul e foarte scurt, dezbaterea în comisii ar trebui să aibă loc mâine, 13 aprilie.

Da, trimit

S-a întâmplat atât de repede, că n-am apucat să-ți zic. Joia trecută, pe 8 aprilie, proiectul de lege privind brățările electronice a fost introdus pe ordinea de zi a Comisiei Juridice. Cu o zi înainte, când am aflat, m-a apucat o bucurie nervoasă. În sfârșit, după un an, deputații dau semne că vor să deblocheze proiectul.

I-am cerut președintelui Comisiei Juridice să-mi permită să particip la ședința online, ca să le prezint parlamentarilor petiția Vrem brățări electronice pentru agresori!

A doua zi la ședința online, încântarea mea a dispărut rapid. Un deputat din comisie, pe care n-am apucat să-l identific, a propus ca proiectul să fie din nou amânat. Pentru că „n-a apucat să citească noile amendamente”, care sunt „multe” și au fost trimise „prea târziu”. Noile amendamente sunt 6 fraze și au fost trimise pe 1 aprilie. Știu asta pentru că le-am primit și eu.

Ca să deblocheze proiectul de lege, inițiatorii au introdus câteva modificări la varianta adoptată de Senat. Măsura brățărilor electronice se va aplica doar agresorilor cu ordine de protecție și îi va exclude pe cei aflați sub control judiciar sau în arest la domiciliu (cum era inițial). În plus, sistemul informatic de monitorizare trebuie să fie operațional începând cu martie 2022. Iar timp de 3 ani va funcționa într-o variantă pilot, pentru ca mai apoi să fie extins.

La aceste amendamente, Declic, Centrul FILIA și organizații din Rețeaua pentru Combaterea Violenței împotriva Femeilor au trimis alte propuneri, pentru ca legea să-i protejeze mai bine pe minorii cu părinți agresori. Toate cele 6 amendamente au ajuns la deputați.

Urmează ca proiectul să se discute din nou marți, 13 aprilie. Iar eu voi cere să particip din nou la discuții. Dar de această dată voi avea un avantaj important. Voi avea susținerea ta și a membrilor Declic care vor trimite sute de mesaje către deputați, să facă raport favorabil proiectului de lege.

Dacă data trecută au fost parlamentari care n-au apucat să citească amendamentele, membrii Declic îi pot ajuta. Le pot face temele, ca de data asta să fie pregătiți. Ileana, mă bazez pe ajutorul tău. Mai sunt doar câteva ore până mâine și parlamentarii trebuie să înțeleagă că acest proiect nu mai suportă încă o amânare și că trebuie să îl voteze.

Ca să înțelegi șirul evenimentelor, ți-am făcut un rezumat. Folosește argumentele, pentru ca deputații să înțeleagă contextul și ce au de făcut.

Vă cer să faceți raport favorabil pentru PL-x 129/2020 privind monitorizarea electronică în cazul unor proceduri penale și execuțional penale, având în vedere următoarele:

·  În 2019, măsura monitorizării agresorilor domestici prin dispozitive electronice a fost introdusă în Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, odată cu introducerea ordinului de protecție provizoriu, pe care polițiștii îl emit pe loc. Pentru ca măsura să producă efecte, trebuia ca regimul juridic al sistemului de supraveghere electronică să fie stabilit ulterior, printr-o altă lege. Ceea ce s-a întâmplat, prin Pl-x 129/2020 privind monitorizarea electronică;

·  Însă, a trecut un an de când Comisia Juridică și Comisia de Apărare trebuiau să depună raportul pentru acest proiect de lege. În acest timp, 72 de persoane au fost ucise în cazuri de violență domestică, potrivit datelor IGPR din 2020. Aceste persoane ar fi avut o șansă să trăiască dacă proiectul devenea lege și agresorii erau monitorizați electronic.

·  În fiecare an din ultimii patru, 30% din ordinele de protecție emise sunt încălcate de agresori. În 2020 instanțele au emis peste 8.200 de ordine de protecție.

·  Potrivit noilor amendamente introduse în proiectul de lege, măsura supravegherii electronice se va aplica doar pentru ordine de protecție (fără control judiciar și arest la domiciliu), ceea ce înseamnă că investiția bugetară va fi mai mică.

Sistemul electronic de monitorizare poate să fie o economie pentru sistemul judiciar al Poliției. Nu se vor mai consuma resurse umane și financiare pentru instrumentarea plângerilor penale și pentru muncă de teren.

Săptămâna trecută, când am vorbit cu președintele Comisiei Juridice, Mihai Badea, am aflat că semnăturile petiției Vrem brățări electronice pentru agresori! au ajuns la deputați. Presiunea publică pe tema violenței domestice în urma flashmobului a avut ecou. I-am făcut atenți. Acum miza este să-i menținem antrenați și să insistăm cu adoptarea legii. Dacă nu te implici acum, legea nu va trece. Le trimiți și tu deputaților un email, ca să fie pregătiți să dea aviz favorabil proiectului de lege?  Nu uita să te semnezi și te rog să păstrezi un ton respectuos.

Da, trimit

Nu-i lăsăm să mai ignore victimele violenței domestice,

Ana și echipa Declic

PS: Când îți scriu aceste rânduri, am un dejavu. Era 2019, înainte să iau cuvântul în Comisia de Administrație Publică, cu petiția pentru introducerea votului prin corespondență. Azi nu-mi mai amintesc aproape deloc fețele celor din comisie. Dar sentimentul copleșitor că eu eram singură și trebuia să-i înfrunt a rămas viu, chiar și după atâta timp. În 2019, sutele de mailuri trimise de membrii Declic au schimbat totul. În ochii lor n-am mai fost un singur om, ci o întreagă Comunitate. Fără tine, sunt din nou singură în fața lor. Le trimiți și tu un email deputaților, să treacă proiectul de lege?”

 

Până la urmă se votează proiectul de lege în parlamente. Iată ce spune Ana de la Declic:

”Dragă Ileana,

În urmă cu câțiva ani, eram la o răscruce de drumuri. Se încheia prima mea relație de lungă durată cu un loc de muncă.

Înainte să-mi iau la revedere, un coleg mi-a dat un sfat. Mi-a zis să plec din țară, cât încă sunt tânără. Aici nu se va schimba nimic, m-a asigurat el. I-am zis mulțumesc. Însă în sinea mea m-am revoltat. În România nu se va schimba nimic dacă tot mai mulți vor alege să plece. În continuare soarta oamenilor simpli va fi neglijată de cei mai mulți dintre politicieni.

Ce am gândit atunci a fost o generalizare pripită. Pentru că abia de curând am înțeles care era, de fapt, motivul supărării mele. În rândurile care urmează ai să înțelegi la ce mă refer. Lectura va fi mai lungă ca de obicei. Îți recomand să-ți iei o pauză generoasă, să vezi câte am făcut împreună.

În urmă cu câteva zile am reușit să obținem adoptarea unei legi pe cât de neglijate, pe atât de importante. Agresorii domestici vor purta brățări electronice, pentru că am deblocat proiectul de lege. Victoria este a ta și a tuturor celor rămași pe baricade.

Campania Vrem brățări electronice pentru agresori a început în urmă cu un an. Am scris petiția după ce Irina a fost ucisă de soțul său, împotriva căruia avea ordin de protecție [1]. Bărbatul nu era la prima abatere. Încălcase ordinul de protecție de mai multe ori. De data aceasta, femeia a murit înjunghiată de agresor. A murit cu ordinul de protecție în mână. Pentru că în lipsa unui sistem de monitorizare pentru agresori, ordinele de protecție sunt doar niște hârtii.

Periodic, aceste crime îngrozitoare ajung la știri și produc multă emoție. Zici că parcă sunt trase la indigo. În mod asemănător, în 2018, a fost înjunghiată de soțul său, în grădinița în care lucra [2]. Și ea avea un ordin de protecție care în final nu i-a folosit.

În mod cinic, măsuri s-au luat doar după ce o tragedie ne-a îngrozit. După crima de la grădiniță, în legislație a fost introdus ordinul de protecție provizoriu, pe care polițiștii îl emit pe loc. Înainte dura și 33 de zile să obții un ordin de protecție de la judecătorie [3].

Odată cu ordinul de protecție provizoriu, guvernanții au promis că vor introduce și brățările electronice pentru agresori. Când am lansat campania, proiectul de lege intrase în circuitul legislativ și aștepta raportul comisiilor din Senat.

Pe 5 martie 2020 le-am cerut senatorilor să grăbească adoptarea proiectului. Ca să atragem atenția asupra pericolului la care sunt supuse victimele, eu și 6 membre Declic ne-am fotografiat în ipostaza de mai jos.

Poza a tot circulat pe internet până a ajuns să ilustreze fenomenul violenței domestice inclusiv din alte țări. Subiectul a primit multă atenție și proiectul a fost votat de Senat. Însă s-a blocat când a ajuns în Camera Deputaților. Lucru care a coincis și cu debutul pandemiei. Toate problemele care nu aveau legătură directă cu virusul au fost puse pe pauză.

Și cum o problemă deschide ușa altor probleme, cazurile de violență domestică au explodat. Pe tot globul, victimele se confruntau cu o nouă dramă. Erau închise în casă cu agresorul. Violența domestică a fost numită pandemia din umbră.

Apoi s-a întâmplat o ciudățenie. Un alt proiect de lege care reglementa monitorizarea electronică a făcut vâlvă în presă, după ce a fost votat de comisiile din Camera Deputaților. Acesta îi scăpa pe unii corupți de închisoare și le oferea posibilitatea unei pedepse mai blânde - prin monitorizarea electronică din confortul propriei case. Proiectul care îi avantaja pe corupți a fost ulterior respins.

Din cauză că cele două proiecte reglementau aceeași măsură și aveau aceeași inițiatoare, exista un risc major: inițiativa care le ajuta pe victime ar fi putut să fie respinsă. Așa că am explicat problema printr-un video scurt [4].

Zilele în carantină au continuat. Victimele au înroșit liniile telefonice ca să ceară ajutor în cazuri de abuz domestic. Dar amploarea fenomenului nu i-a impresionat pe Ion Mocioalcă și Nicușor Halici, președintele Comisiei de Apărare, respectiv al Comisiei Juridice, din Camera Deputaților. Ei au rămas fără reacție și după ce membrii Declic le-au scris peste 2.000 de mailuri, pentru a le cere să pună proiectul pe ordinea de zi.

Pentru că cei doi președinți nu au răspuns, le-am scris pe Facebook liderilor de partid. Dar Victor Ponta și Alfred Simionis s-au arătat la fel de nepăsători. A fost dezamăgitor să văd cum eforturile Comunității rămâneau iar și iar fără răspuns. Iar eu începeam să mă gândesc că poate fostul meu coleg avea dreptate când îmi spunea că în România nu se va schimba nimic.

Schimbarea parlamentarilor, în urma alegerilor, a fost o nouă ocazie să cerem ca proiectul să fie adoptat. Trecuse aproape un an de când așteptam raportul deputaților din comisii. Timp în care 72 de persoane au fost ucise în cazuri domestice.

Dar noi, la Declic, avem o regulă: când simți că vrei să renunți, mai încerci o dată. O nouă încercare a fost flashmobul Până când moartea și violența domestică ne vor despărți, organizat în martie. În cadrul acțiunii am agățat brățări de gardul intrării de la Camera Deputaților și am depus petiția la registratură.

Imaginea dramatică pe care am creat-o și-a îndeplinit scopul. Zeci de articole de presă au relatat evenimentul și au readus la lumină problema ordinelor de protecție încălcate. Atenția era acum pe deputații din Comisia Juridică. Iar liderii de partide parlamentare, președintele Camerei Deputaților și premierul au fost luați la întrebări în conferințe de presă sau pe holurile Parlamentului.

Apoi, s-a întâmplat un lucru cu adevărat bun. Inițiatorii legii au introdus noi amendamente la proiect pentru a-l debloca. Monitorizarea electronică se va aplica mai întâi în cazul ordinelor de protecție. Iar sistemul informatic trebuie să funcționeze începând cu martie 2022. Dată până la care, de la bugetul de stat trebuie alocați bani pentru sistemul informatic și brățări.

Inițiatorii legii ne-au consultat și pe noi. Comunitatea Declic și organizațiile din Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor au trimis amendamente care să sporească protecția în cazul victimelor copii.

După aproape un an, proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a Comisiei Juridice. Imediat cum am aflat, i-am cerut președintelui Comisiei Juridice, Mihai Badea, să particip la ședința online, să le spun deputaților cât de activi au fost membrii Declic. Însă dezbaterea proiectului s-a amânat.

Riscam ca totul să fie iar lăsat pe altă dată, la nesfârșit. Însă aici a contat presiunea venită din partea Comunității. Din nou, membrii Declic au trimis peste 2.500 de emailuri către deputații din cele două comisii, ca aceștia să vină cu temele făcute.

Am cerut din nou să particip la ședința comisiilor. Dezbaterea s-a lungit atât de mult, încât s-a suprapus peste ședința de plen și n-am mai putut să iau cuvântul înainte de vot. Însă m-am consolat cu faptul că raportul favorabil a fost votat în unanimitate.

De aici a mai rămas un singur hop de trecut. Votul final în plenul Camerei Deputaților. Mă așteptam să fie favorabil, dar tot am avut emoții. Fiecare partid parlamentar a avut o intervenție de la tribună. S-a vorbit despre numărul ordinelor încălcate anual, despre violența domestică - „un fenomen ignorat de prea mult timp”, dar și despre nevoia de finanțare a măsurii. Eforturile Comunității Declic și ale organizațiilor care luptă pentru drepturile femeilor au fost recunoscute în plen și am fost felicitați. Apoi, proiectul a fost votat în unanimitate.

După 10 ani de la introducerea ordinului de protecție în legislație, s-a votat legea brățărilor electronice pentru agresori. Nu te mint când îți spun că acum 10 ani nici n-aș fi îndrăznit să cred că o asemenea măsură va fi vreodată introdusă în România.

Dar lucrurile se schimbă. Problema cu schimbarea pe care ne-o dorim este că nu vine cu un simplu pocnet din degete.

În jurul meu văd oameni care renunță prea devreme. Poate pentru că pur și simplu au obosit. Sau poate că au trecut prin dezamăgiri de neimaginat. Deși pot să înțeleg de ce unii dintre noi facem asta, nu pot să nu simt ce simt.

Resemnarea este un dușman viclean. Credem că suferim mai puțin dacă nu ne mai pasă. Dar dacă fiecăruia îi pasă doar de sine, în final cu toții vom suferi mai mult.

Avem nevoie mai des de reușite precum cea pe care ți-am povestit-o mai sus. Pentru ca aceste victorii să devină mai dese, e nevoie să învățăm cu toții să ne implicăm mai mult. Și atunci când simțim că vrem să renunțăm, să luăm o pauză, dar să revenim cu și mai multă convingere.

Legea prin care agresorii vor fi monitorizați electronic n-ar fi devenit realitate fără munca depusă de organizațiile din Rețeaua pentru combaterea violenței împotriva femeilor. De ani de zile este așteptată această măsură.

Totuși, pe drumul către o protecție mai mare pentru victimele violenței domestice vor mai fi piedici. În 20 de zile de la primirea legii, președintele ar trebui să o promulge. Totuși, agresorii domestici care încalcă ordinele de restricție nu vor fi monitorizați instantaneu.

Mai sunt detalii pe care Guvernul trebuie să le stabilească. De exemplu, alocarea bugetară pentru investiția în sistem și dispozitive. După care, va fi nevoie de instruirea polițiștilor și a operatorilor care vor lucra cu noua lege.

Doar prin monitorizarea activității celor responsabili de funcționarea sistemului, Comunitatea Declic va ști când să intervină. La rectificarea bugetară trebuie să ne asigurăm că Guvernul va aloca banii pentru brățări și sistemul de monitorizare. Dar fără sprijinul tău, Declic nu-și va putea susține activitatea. Deci, nu vom putea presa instituțiile statului. Iar legea aceasta va fi încă o lege adoptată și uitată.

Donațiile recurente din partea membrilor Declic sunt cel mai sigur mod de a ne finanța activitatea. Aproape 4.000 de membri Declic contribuie în fiecare lună. Prin donațiile lor, organizația rămâne independentă. Aceste contribuții acoperă puțin peste jumătate din cheltuielile fixe lunare. Restul le acoperim din donații unice și mici granturi de la fundații independente. Fără acești bani, am fi foarte vulnerabili.

Pentru ca noi să nu avem grija următoarelor 5 luni, funcționarea organizației trebuie să fie acoperită în întregime din donații lunare. Pentru asta, numărul celor care donează recurent ar trebui să ajungă la 8.000 de membri. Poate părea o țintă ambițioasă, dar noi ne propunem să ajungem acolo în următoarele luni. Contribui și tu cu o donație recurentă pentru a pune umărul la campaniile Declic?

Da, contribui recurent

Nu, nu pot contribui recurent

Comunitatea Declic este totul datorită ție,

Ana și echipa Declic

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este numirea Andrei Pleșa în funcția de vicepreședinte a Agenției Naționale pentru Ariile Protejate fără competențe în acest sens și cu influențe suspecte (mama implicată în afaceri cu hidrocentrale în arii naturale protejate). De ceea semnăm petiția Declic pentru demiterea Andrei Pleșa. Iată ce spune Anduța de la Declic:

”Ileana,

Suntem în alertă! La vârful instituției responsabile de parcurile naționale și rezervațiile României tocmai a fost numită o persoană fără competențe în domeniul protecției mediului. Mai mult, ea este strâns legată de afaceri ce pot fi profitabile doar ca urmare a distrugerii naturii. Cerem prim-ministrului Florin Cîţu să o revoce pe Andra Pleșa din funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate. Semnezi și tu?

Semnez petiția

Probabil ai văzut, acum două luni, cum în urma scandalului numirilor politice de la Apele Române, premierul s-a poziționat foarte ferm împotriva nepotismului și conflictului de interese în instituțiile statului. La momentul respectiv, o persoană fusese angajată, pe pile, pe post de inginer la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad.

Dar doamna respectivă nu știa care este malul stâng sau drept al unui râu. Din cauza incompetenței ei, într-o situație de urgență, ar fi putut muri oameni. Presiunea publică a funcționat atunci și femeia și-a dat demisia din funcție.

„În acest mandat oprim nepotismul, oprim conflictele de interese, dar nu le putem face peste noapte” declara Florin Cîțu la acea vreme. Cu toate acestea, la scurt timp, a semnat ordinul de numire a Andrei Pleșa ca Vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, cu rang de subsecretar de stat.

Prin numirea Andrei Pleșa, ariile naturale protejate din întreaga Românie au intrat într-un mare pericol. Mama Andrei Pleșa este partenera de viață a lui Marcel Vela, fost ministru de Interne PNL și ambii sunt implicați în afaceri cu hidrocentrale pe râuri de munte.[1]

 

Proiectul în care este implicată mama Andrei Pleșa urmărește construcția a patru microhidrocentrale dăunătoare mediului în aria protejată Natura 2000 Munții Țarcu. Dar afacerea are nevoie de avizul ce poate fi acordat, la momentul potrivit, chiar de către fiică.

Odată emis un astfel de aviz, va mai putea fi anulat doar în instanță. Așa că a împiedica emiterea lui este cea mai bună soluție pentru râurile de munte. De asta cerem să fie revocată de urgență Andra Pleșa din funcție și numirea unui alt vicepreședinte, competent și fără legături suspecte. Sau, și mai bine, punerea în funcție să fie ca urmare a unui concurs. 

Așa că, Ileana, aici intervii tu, este nevoie de tine și de alți membri Declic. Este nevoie să fim cât mai mulți semnatari ai acestei petiții, pentru a-l convinge pe premier să semneze revocarea Andrei Pleșa. Nu există un număr prestabilit de semnatari care să impresioneze un reprezentant al autorității, dar șansele să fim ascultați cresc cu cât suntem mai mulți.

Îmi vine acum în minte exemplul petiției „Teodor Meleșcanu - DEMISIA!”, din 2019, în urma căreia ministrul de externe a fost remaniat de către Viorica Dăncilă. Petiția strânsese peste 100 000 de semnături și presiunea publică a funcționat!

Acum ar fi nevoie de cel puțin 20 000 de semnături, pentru a putea pune cu încredere mâna pe telefon și a-i transmite lui Florin Cîțu că un număr impresionant de cetățeni îi cerem revocarea Andrei Pleșa. Așa că, Ileana, semnezi și tu petiția pentru stoparea nepotismului și a conflictelor de interese din instituțiile statului?

Semnez petiția

Îți mulțumim pentru implicarea ta,

Anduța și echipa Declic

P.S. Deja au trecut 10 zile de când Andra Pleșa a fost numită în conducerea ANANP. Putem strânge minimum 20 000 de semnături chiar azi. Cu cât mai repede petiția ajunge în atenția lui Florin Cîțu, cu atât cresc șansele ca situl Natura 2000 Munții Țarcu să iasă de sub pericolul distrugerii, prin construirea de hidrocentrale. Semnează și tu, aici.

[1] newsmaker[.]ro: De ce vrea Marcel Vela să își impună fiica vitregă la Agenția pentru Arii Protejate: partenera fostului ministru de Interne are afaceri în Energie / firma unde e acționară se judecă cu statul ca să facă microhidrocentrale pe râurile de munte”

 

Îi scriem și premierului Cîțu pentru revocarea Andrei Pleșa. Iată ce spune Anduța de la Declic:

”Dragă Ileana,

Suntem contratimp. A trecut deja o lună de când Florin Cîțu a făcut cea mai controversată numire din mandatul său. Adică a dat vicepreședinția Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate pe mâna unei persoane cu interese de afaceri în sfera distrugerii mediului. Îi scrii și tu acum premierului să o revoce pe Andra Pleșa?

Da, îi scriu email lui Florin Cîțu

După scandalul de la Apele Române, prim-ministrul Florin Cîțu a condamnat ferm nepotismul și conflictele de interese din instituțiile statului. Cu toate acestea, la scurt timp, a numit în funcție de conducere la ANANP o persoană suspectă de ambele și fără competențe pentru funcția respectivă.

Dacă Andra Pleșa nu este revocată din funcția de vicepreședinte ANANP,  e doar o chestiune de timp până ce aria naturală protejată Natura 2000 Munții Țarcu va fi distrusă. Afacerea familiei sale urmărește construcția de 4 microhidrocentrale, fără să le pese de natură, de floră, de faună.

Nu putem sta deoparte. Este momentul ca cei peste 21 000 de semnatari ai petiției prin care cerem revocarea Andrei Pleșa să-i și scriem premierului. Îi cerem să-și țină promisiunea de a opri în mandatul său nepotismul și conflictele de interese.

Politicienii reacționează la presiunea publică. Dar pentru asta trebuie să acționăm, acum, cât mai mulți dintre noi.

Timpul nu curge în favoarea noastră. Fiecare zi care trece fără ca Andra Pleșa să fie revocată din funcție, e o zi în care în ariile naturale protejate se pot petrece dezastre.

 

Așa că trebuie să punem toți presiune pe Florin Cîțu, să facă primul pas pentru a-și valida promisiunea. Dacă va primi câteva mii de mailuri în următoarea oră, se va gândi de două ori înainte să o mențină în funcție pe Andra Pleșa.

Pentru ca presiunea să fie cât mai eficientă, e foarte important să scriem un mesaj personal, respectuos, argumentat. Așa l-am convins de curând pe Lucian Bode, ministrul de Interne, să trimită un reprezentant în grupul de lucru interministerial dedicat copiilor abuzați sexual.

Ileana, dacă îți pasă de natură și vrei ca ea să fie protejată cu adevărat, îți faci timp 2 minute să îi scrii lui Florin Cîțu? Ai putea să îi scrii că dacă o păstrează pe Andra Pleșa în funcție, îți transmite că nu se poate avea încredere în cuvântul său. Și că fără încredere din partea cetățenilor, cariera unui om politic nu poate avea un viitor prea strălucit. Mai mult, îi poți spune că vorbele și faptele sale afectează negativ nu doar propria credibilitate, ci și pe cea a partidului din care face parte. Iar lipsa de credibilitate a politicienilor nu se uită ușor și este mereu sancționată la vot.

Îi scrii și tu chiar acum premierului Cîțu să o revoce urgent pe Andra Pleșa?

Da, îi scriu lui Florin Cîțu

Îți mulțumim pentru implicare,

Anduța și echipa Declic

P.S.: Recenta ucidere a ursului Arthur, din aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula este o nouă dovadă a felului în care nepăsarea, incompetența și interesele meschine distrug iremediabil mediul, flora, fauna. Oprește masacrarea ariilor naturale protejate, scrie-i acum lui Florin Cîțu un mesaj personal!”                   

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este controversatul gaz fosil în România. De aceea, Declic organizează o întâlnire online pentru a dezbate această problemă cu analistul în domeniul energiei, Andrei Ilaș. Iată ce spune Cătălina de la Declic: ” Dragă Ileana,

Gazul fosil este un subiect controversat. Oamenii de știință cer reducerea consumului din cauza emisiilor poluante. Oamenii de afaceri susțin că exploatarea gazului ne îmbogățește și vor să investim în combustibili fosili. Există și voci care spun că, dacă nu folosim propriile resurse, vom fi dependenți de Rusia. Dacă vrei să știi unde este adevărul, vino la lansarea online a studiului Evoluția și perspectivele gazului fosil în România. Înscrie-te gratuit la întrunirea de joi, ora 19.00, alături de Comunitatea Declic și analistul în energie Andrei Ilaș.

Da, mă înscriu

Tot aud știri despre cât de tare depindem de Rusia în privința importului de gaz. Cum am putea să rămânem, într-o iarnă, în frig dacă îi supărăm pe vecinii de la est. Și cum, în această situație, exploatarea propriilor resurse de combustibili fosili este esențială.

Suntem în situația în care ne rugăm de Comisia Europeană să ne permită să folosim banii din Fondul de Redresare și Reziliență și pentru investiții în gaz. Cu toate acestea, nimeni, până acum, nu a oferit o analiză completă și pe înțelesul tuturor a situației energiei fosile în contextul crizei sanitare și a celei climatice.

După ce am dat peste tot felul de informații contradictorii, am decis să apelăm la un expert care să ne ajute să discernem între ce e mit și ce e realitate. Am comandat un studiu ca să vedem dacă investiția în gaz este eficientă, dacă rentează în timp și cum arată viitorul în contextul țintelor climatice propuse de Uniunea Europeană. Am lucrat timp de 3 luni alături de analistul în domeniul energiei, Andrei Ilaș, care a realizat un raport despre evoluția și perspectivele gazului fosil.

Este singurul studiu de acest fel, făcut public în prezent, în România. Îți mărturisesc că l-am citit și a fost ca o revelație. Am aflat lucruri la care nici nu mă așteptam.

În contextul în care Guvernul pregătește extinderea rețelelor de gaz și exploatarea energiei fosile la Marea Neagră, acest studiu ne ajută să înțelegem limpede, cu cifrele în față, în ce fel politicile propuse de guvernanți sunt în acord cu realitățile și mersul lumii.

Timp de 3 luni, Andrei Ilaș a analizat evoluția pieței și a realizat un studiu pe înțelesul tuturor. A folosit ca surse de informații toate documentele oficiale publice.

Joi lansăm studiul în cadrul unei întâlniri online, la care vine și Andrei Ilaș, tocmai pentru a răspunde întrebărilor Comunității Declic. Participă și tu, pune-i întrebări și află totul despre combustibilii fosili.

Ia-ți un ceai sau chiar un pahar cu vin, așează-te confortabil în fața calculatorului și alătură-te discuției online în urma căreia îți promit că vei afla informații surprinzătoare. Întâlnirea are loc joi, 27 mai, de la ora 19.00.

Participi și tu la întâlnirea online?

Da, mă înscriu

Ca să nu uiți de eveniment, îți recomand să te înscrii chiar acum și să îți adaugi întâlnirea în calendar. Astfel, vei primi un reminder înainte de a începe. Participarea este gratuită, iar informația pe care o vei afla te va ajuta inclusiv atunci când va trebui să îți alegi furnizorul de energie electrică sau de gaz.

Cu energie pozitivă,

Cătălina, Roxana și echipa Declic

PS: Participă joi, 27 mai, de la ora 19.00, la prezentarea unicului raport despre evoluția și perspectivele gazului fosil în România în contextul schimbărilor climatice. Vei afla dacă gazul rentează pe viitor, cum va evolua prețul în următorii ani și cât suntem de dependenți de importurile de gaz. Îți va răspunde la toate întrebările Andrei Ilaș, unul dintre cei mai buni analiști din domeniul energiei. Intră aici și înscrie-te.”    

Aflăm cât de dăunătoare este investiția în gaz fosil pentru mediu.

 

***

 

Una dintre mărețele și glorioasele realizări este lipsa unui șef la DIICOT ceea ce duce la ineficiența organizației. De aceea semnăm petiția Declic de numire a unui șef. Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”DIICOT funcționează pe avarie. Anchetele de răsunet despre destructurarea rețelelor criminale le mai găsim doar în arhive. În schimb, procurorii au ajuns să audieze jurnaliști, la comanda politicienilor. Toate acestea se petrec în timp ce instituția este condusă, deja de peste 8 luni, de un șef interimar. Semnează petiția prin care cerem numirea, de urgență, a unui Procuror-șef al DIICOT.

Da, semnez petiția

De 8 luni DIICOT a rămas fără șef.

Instituția care ar trebui să destructureze rețelele de crimă organizată, să combată legăturile de tip mafiot, să oprească traficul de oameni sau de droguri e în derivă. Procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu ratează nicio ocazie de a scandaliza opinia publică.

Au încercat (dar, din fericire, nu au reușit) să pună bețe în roate redeschiderii dosarului 10 august. Zeci de mii de cetățeni pașnici și-au pus speranța că li se va face dreptate după ce au fost agresați de jandarmi la mitingul diasporei din 2018. Dar procurorul DIICOT a insistat, în fața instanței, ca dosarul să nu fie redeschis. Asta după ce un coleg de-al său a clasat ancheta și chiar i-a insultat pe cei abuzați de jandarmi.

Apoi a venit vestea că procurorii DIICOT audiază jurnaliști, în urma unor plângeri venite de la un politician. Primarul de sector Daniel Băluță a reclamat că jurnaliștii de la Libertatea s-ar fi organizat între ei, „în mod criminal”. Aceștia dezvăluiseră în ziar despre legăturile primarului cu lumea interlopă. Totuși, jurnaliștii au fost cei chemați la DIICOT și audiați ca și când ar face parte dintr-o rețea criminală.

Și statisticile arată că anchetele care ar trebui să oprească traficul de droguri sau de oameni sunt în cădere liberă. În cursul anului trecut s-au soluționat cu 525 de cazuri mai puțin față de anul precedent. O scădere cu 4 la sută semnalată după doar 3 luni de conducere interimară.

Numărul anchetelor a scăzut și pentru că procurorii DIICOT se fac că nu văd avântul crimei organizate. Nu au un șef care să-i pună la treabă. Atacul cu bombă de la Arad, despre care chiar autoritățile spun că ar putea fi o crimă la comandă, nici măcar nu e în atenția DIICOT. Cazul, deosebit de grav, e cercetat de Parchetul General, nu de procurori specializați în crimă organizată.

Toate acestea s-au întâmplat sub conducerea unui interimar. Asta pentru că Președintele și ministrul justiției nu își fac treaba. Amână, de luni de zile, numirea la conducerea DIICOT a unei persoane care să preia frâiele acestei structuri scăpate de sub control.

Președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției, Stelian Ion, au datoria să demareze, urgent, procedurile pentru numirea unui Procuror-șef la DIICOT.

Dar, să fim realiști, niciun politician nu vrea parchete puternice, care ar putea să descopere afacerile de partid. Din păcate, președintele nu pare îngrijorat de lipsa unui șef la DIICOT. De aceea, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu e cazul să îi amintim noi, cetățenii, că justiția trebuie să rămână independentă.

Semnezi și tu petiția?

Da, semnez petiția

Tot printr-o petiție semnată de mii de membri Declic am reușit să scoatem DNA-ul din amorțire. Timp de doi ani, marile anchete anticorupție au fost ca și inexistente.

La o zi de la lansarea campaniei, șeful DNA ne-a invitat să discutăm și a recunoscut, pentru prima dată public, că activitatea e blocată de Legile justiției măcelărite în legislatura trecută. Iar ministrul Justiției a demarat un proiect legislativ de remediere a acestora.

De anul acesta, marile dosare de corupție sunt, din nou, în atenția DNA. Cel mai elocvent exemplu este din ianuarie 2021, când s-a început urmărirea penală a lui Călin Popescu Tăriceanu pentru o mită de 800.000 de dolari.

Presiunea noastră poate pune lucrurile în direcția bună și la DIICOT. Dar, mai întâi, trebuie să fim suficient de mulți pentru a atrage atenția politicienilor și presei.

Primul pas e să ducem petiția la 20.000 de semnături și să o trimitem autorităților. O putem face doar cu ajutorul membrilor Declic ca tine. Îți ia mai puțin de un minut să ceri și tu numirea unui procuror șef la DIICOT. Semnează petiția acum!

Îți mulțumim dacă dai o mână ajutor,

Antoniu și echipa Declic”

            Totodată distribuim petiția către prieteni. Iată ce spune Antoniu de la Declic:

”Dragă Ileana,

Mai ții minte atacul asupra justiției de acum câțiva ani? Mai ții minte sutele de mii de oameni ieșiți în stradă pentru a apăra justiția de politicieni corupți ce și-o doreau îngenuncheată?

Te-ai întrebat poate, și tu, ce s-a întâmplat de atunci cu justiția. E simplu, noii guvernanți au pus mâna pe mătură, au ridicat preșul, și au împins acolo toată mizeria lăsată de PSD. Iar ceea ce e pus la păstrare sub preș a început să pută. Știu, este un cuvânt care sună urât de tot, dar nu pot evita să-l folosesc.

Chiar oficialii de la Bruxelles au constatat, în ultimul raport MCV, că nicio reformă promisă n-a fost dusă până la capăt. Secția Specială este tot acolo, modificările operate de PSD la Codul Penal și Codul de Procedură Penală nu au fost reparate.

Mii de persoane cercetate pentru fapte de corupție au rămas cu dosarele închise, sunt ca și scăpate. Iar cei aflați la putere par a fi mână în mână cu ei. Nu dau niciun semn că ar intenționa să repună în mișcare justiția. Asta poate însemna că, de fapt, le convine situația de față.

Foarte grav este și ceea ce se întâmplă la DIICOT. Instituția care ar trebui să destructureze rețelele de crimă organizată, să combată legăturile de tip mafiot, să oprească traficul de oameni sau de droguri, e pe butuci. Condusă de un interimar, DIICOT pare să fi oprit motoarele de tot.

Ultima știre despre procurorii de la Crimă organizată ne spune că șeful unei ample rețele de trafic de țigări a fost informat că urmează să fie ridicat și... a fugit de acasă. Iar aceasta este singura știre pe care am găsit-o, timp de luni de zile, despre anchetele DIICOT.

În acest timp, Președintele României și Ministrul Justiției amână să numească un procuror șef care să aibă autoritatea necesară pentru a reporni marile anchete împotriva crimei organizate. Au trecut aproape 10 luni de când DIICOT e, practic, decapitat.

Dar ce facem noi, cei ce am ținut în viață, ani de zile, protestele #rezist sau Toți pentru Justiție? Dacă trecem cu vederea greșelile actualei puteri, o să pară că nici măcar nu ne păsa de justiție. O să pară că eram, de fapt, doar împotriva fostei puteri.

Am putea să le punem pe masă președintelui și ministrului o petiție semnată de zeci de mii de oameni. Să le cerem să numească, urgent, un șef la DIICOT. Să le spunem că lipsa lor de acțiune face, zilnic, servicii mafiei.

Am lansat această petiție dar, după mai bine de o lună, nu am reușit să ne strângem decât 12.000 de semnatari. Îmi explic numărul foarte mic de semnături tocmai prin ceea ce ziceam mai sus. Ne-am lăsat păcăliți, mizeria din justiție e aici, doar că e ascunsă sub preș.

Dragă Ileana, nu putem lăsa lucrurile așa. Trebuie să dovedim că încă ne pasă de justiție. Că nu suntem genul de cetățeni care reacționăm doar la mizeriile unei anumite părți din clasa politică.

Vom reuși doar dacă facem un pas în plus. Ai semnat petiția, acum convinge măcar 3 prieteni. Apasă butonul de mai jos.

Distribui petiția

Trebuie să creștem foarte rapid numărul de semnături. Nu ne putem propune să organizăm un protest la Ministerul Justiției și o depunere a petiției până nu suntem măcar 30.000 de semnatari. Altfel transmitem exact mesajul opus, că românilor nu le mai pasă de justiție. Iar asta le convine de minune liderilor politici, pentru că o justiție slabă îi protejează pe cei cu interese să încalce legea.

Și fiecare zi în care DIICOT nu are un procuror-șef e o zi în care rețelele de crimă organizată devin mai puternice. Distribuie petiția acum.

Justiția din România are nevoie de ajutorul tău.

Îți mulțumim că te implici,

Antoniu și echipa Declic”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este clasificarea actului sexual cu un minor sub 16 ani ca act sexual consimțit, nu viol așa cum ar trebui. De aceea semnăm petiția Declic pentru a considera actul sexual cu un minor sub 16 ani viol. Iată ce spune Denisa de la Declic:

”Dragă Ileana,

Le cerem parlamentarilor o lege care să prevadă clar că orice act sexual al unui adult cu un copil mai mic de 16 ani este viol. Este îngrozitor ca, în fiecare an, sute de agresori sexuali de copii să scape cu pedepse mici pentru că sunt judecați pentru infracțiunea de act sexual cu un minor. Chiar și când victimele au 8-9 ani. Semnezi și tu petiția?

Da, semnez

Condamnările blânde pentru agresiunile sexuale asupra copiilor arată că justiția lucrează pentru agresori, nu pentru victime. 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite.[1]

Specialiștii în drept au cerut de multe ori clarificarea legii care nu prevede o limită de vârstă sub care actul sexual al unui adult cu un minor să fie încadrat strict ca viol. Ține de norocul prădătorului dacă o agresiune asupra unui copil este judecată ca act sexual cu minor sau ca viol.

Politicienii sunt cei care au capacitatea de a îndrepta aceste legi strâmbe. Doar că ei au alte priorități, iar copiii abuzați sexual nu se numără printre ele. De la an la an, România a devenit un rai pentru violatorii care fac victime în rândul minorilor.

Însă o societate lipsită de legi care să-și protejeze cetățenii este o societate bolnavă, Ileana. Iar noi ne îmbolnăvim pe zi ce trece și vedem că politicienilor nu le pasă.

Ceva ce s-a întâmplat recent în Franța îmi dă însă speranță că ne putem vindeca și noi. Cetățenii au pus presiune pe politicieni să schimbe legea, după numeroase scandaluri sexuale. Iar parlamentarii au ascultat vocea cetățenilor și au adoptat o lege care prevede că actul sexual cu un minor sub 15 ani este considerat viol [2]. Cel mai important, agresorii nu mai pot invoca consimțământul victimei, ca să scape de pușcărie, așa cum se întâmplă în România.

„Victimele nu mai sunt singure, le auzim”, a spus ministrul Justiției din Franța. Asta vrem să facă și politicienii români, să audă și să protejeze copiii abuzați sexual. Dar vocea victimelor se va auzi prea slab dacă noi, cetățenii, nu le vom fi alături.

Am văzut cât a contat să ne mobilizăm pentru victimele violenței domestice. Peste 30 000 de membri Declic au semnat petiția adresată parlamentarilor și le-au cerut să voteze legea privind brățările electronice pentru agresorii domestici. Iar presiunea a funcționat.

Este timpul ca vocea Comunității Declic să se audă din nou în Parlament. De data aceasta, pentru ca politicienii să dea o lege anti-viol care să protejeze copiii. Și niciun prădător să nu mai poată invoca faptul că agresiunea a fost act sexual consimțit.

Poate nu știai, Ileana, dar la fiecare șase ore, un minor este agresat sexual în România. Înțelegi de ce este important ca petiția să ajungă cât mai repede pe masa parlamentarilor? Dar, ca să ne facem vocea auzită, trebuie să fim zeci de mii care tragem un semnal de alarmă. Ileana, ai timp să semnezi acum petiția?

Da, semnez

Contăm pe tine,

Denisa și echipa Declic

P.S. Ileana, îmi fac griji că generațiile viitoare de judecători și procurori vor urma practica judiciară de a confunda infracțiunile de viol și act sexual cu un minor. Iar o revoluție în justiție, așa cum s-a întâmplat în Franța, va fi tot mai greu de înfăptuit în România. Semnează petiția acum și cere o lege anti-viol care să protejeze copiii. Nu mai putem aștepta!

Note:

[1] dela0[.]ro, 19 noiembrie 2019: Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite

[2] romania[.]europalibera[.]org, 16 aprilie 2021: Franța | Actul sexual cu un minor sub 15 ani, considerat viol. România e încă departe”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare sunt pensiile speciale pentru care Declic face campanie de ani buni. De aceea Declic organizează o coregrafie văzută din avion în Piața Victoriei. Iată ce spun Cătălina și Olga de la Declic:

”Dragă Ileana,

Ești unul dintre membrii Declic implicați în campania de tăiere a pensiilor speciale. Am nevoie de tine, ca să cerem Guvernului să își respecte promisiunea electorală și să taie aceste pensii nesimțite.

Pe 25 iunie, la ora 19:00, vom face un eveniment în Piața Victoriei: o coregrafie vizibilă din avion, cu mesajul ”Tăiați pensiile speciale”. Pentru a realiza coregrafia, avem nevoie de 100 de membri Declic. Am înștiințat deja Primăria despre acțiunea de protest, acum trebuie să adunăm participanții. Poți participa și tu la coregrafie? Dacă da, completează formularul apăsând butonul de mai jos:

Da, particip la coregrafia-protest

Nu pot participa, dar distribui către prieteni din București

O să îți spun, în rândurile de mai jos, cum am ajuns să luăm această decizie, după ce câteva luni ne-au fost puse într-una bețe în roate.

La finalul iernii, după acțiunea cu schiorii care au coborât pârtia de la Poiana Brașov cu mesajul ”Tăiați pensiile speciale, nu pădurile!”, am vrut să punem bannere uriașe lângă Parlament și Guvern, cu același mesaj. Dar nicio firmă de publicitate stradală nu a acceptat mesajul, de teamă că își va pierde licența de funcționare. Evident că problema nu erau pădurile, ci specialii și pensiile lor.

Apoi, am bătut palma pentru un mesaj pe o mașină cu ecran led, care s-ar fi plimbat prin tot Bucureștiul. Am strâns chiar și bani de la membri, însă când să afișeze mesajul, ne-au anunțat că nu au aviz de la Primăria Capitalei. Nu ne-am lăsat și am încercat să cumpărăm publicitate pe autobuzele RATB sau la metrou. Și acolo am fost refuzați, când au văzut mesajul.

Am realizat că se tem de campania Declic, pentru că, de fapt, nu vrea nimeni să fie respectată promisiunea electorală de a tăia pensiile speciale. Acțiunea din iarnă, când am protestat pe pârtie și apoi am pus un mesaj uriaș pe DN1, le-a creat o problemă de imagine celor din coaliția de guvernare. Așa că acum fac tot posibilul să ne țină gura închisă, pentru că aliatul lor e tăcerea.

Dar nu ne pot opri. Vom face acțiunea chiar în fața Guvernului, în Piața Victoriei. Trebuie să le arătăm că, dincolo de pârghiile lor politice, cetățenii se mobilizează și acționează. Pentru asta, avem nevoie de tine, Ileana. Trebuie să ne strângem 100 de membri Declic în Piața Victoriei și să ridicăm bannerele cu mesajul ”Tăiați pensiile speciale!”. Mesajul va fi vizibil chiar și din avion, iar noi îl vom fotografia de pe clădirile înalte de vizavi de Guvern.

Așa, vor fi în atenția publică și îi vom obliga să acționeze. Chiar și CCR a spus că pensiile speciale pot fi tăiate, mai puțin cele ale magistraților. De aceea, cerem Guvernului să facă un proiect de lege și să îl trimită în Parlament până la vacanță, adică până pe 30 iunie.

Au întins coarda ignorării și nepăsării, și-au încălcat promisiunile electorale. Au anunțat că nu mai măresc alocațiile copiilor, nici pensiile celor care au cotizat o viață din salariile lor, apoi au anunțat că limitează accesul la pensionarea anticipată. Totul, pe motiv că nu sunt bani la buget.

În această vreme, pe specialii pensionați chiar și la 45 de ani, guvernanții nu îi deranjează. E prea mult, e timpul să arate că se țin de programul de guvernare. Dacă nu, să își asume eșecul.

Hai și tu să realizăm imaginea uriașă din Piața Victoriei, în așa fel încât să punem subiectul pe agenda publică și să obligăm Guvernul să acționeze. Am înștiințat primăria, avem voie să ne strângem 100 de persoane în piață, suficiente cât să organizăm coregrafia. Vom respecta distanțarea și măsurile de siguranță.

Poți participa și tu? Dacă da, apasă pe butonul de mai jos și lasă-ne datele tale:

Da, particip la coregrafia-protest

Nu pot participa, dar distribui către prieteni din București

Pentru o societate dreaptă,

Cătălina, Olga și Echipa Declic”

 

Se face și un clip video distribuit de noi și care este vizualizat de peste 2 milioane de persoane. Iată ce spune Cătălina de la Declic:

”             Salut,

Vineri am protestat în Piața Victoriei, cu mesajul „Tăiați pensiile speciale!”. Am făcut o coregrafie senzațională. 100 de membri Declic au ridicat pe brațe 3 bannere lungi de câte 30 de metri fiecare. Deși toată presa online a scris despre coregrafia-protest, televiziunile au lipsit de la eveniment. Ca să compensăm faptul că mesajul nu a ajuns la cei care se uită la TV, am făcut un video. Îl distribui și tu către prietenii tăi, ca să afle de protest? Așa, clipul va deveni viral.

Da, distribui clipul video

Am pregătit intens acțiunea protest din Piața Victoriei, pentru a îi determina pe politicieni să reacționeze. Peste 265 de membri au contribuit ca să plătim bannerele. Alți 100 de membri au venit la protest și ne-au ajutat. Am simțit o energie extraordinară, o dorință deosebită a oamenilor de a se mobiliza ca să scape de aceste pensii speciale.

Cu toate că am dat interviuri la Radio România Actualități, la Europa FM și pentru mai toate ziarele online, interesul televiziunilor a fost spre zero. Au venit la protest Realitatea TV și România TV. Ne așteptam ca un subiect ca cel al pensiilor speciale, cu o coregrafie spectaculoasă, să fie știre și la Digi ori Pro TV. Nu știm exact din ce motive au evitat subiectul. Nu putem, totuși, să nu ne amintim de sumele record primite de televiziuni de la Guvern în pandemie. Probabil e mai confortabil să evite subiectul.

Dar cum puterea cetățenilor este mai mare decât a mass-media, am decis să ne promovăm singuri printr-un clip video. La fel ca atunci când ne-au fost interzise mesajele pe panourile stradale, și acum vom duce noi mesajul mai departe. Am realizat un clip video scurt, cu principalele momente de la protest. L-am încărcat pe Facebook și pe Youtube. Dacă fiecare dintre noi îl distribuie, îl viralizăm.

Am făcut un calcul. La cel mai vizionat meci fotbal de la EURO2020 s-au uitat 1 milion și jumătate de oameni. Noi am reușit, cu clipul explicativ despre pensiile speciale, să ajungem la peste 2 milioane de persoane. Totul, pentru că oameni ca tine, Ileana, au distribuit clipul și au contribuit pentru reclame în social media.

Ne mobilizăm și de data aceasta și distribuim clipul către cât mai mulți cunoscuți? Dacă și tu vrei ca mesajul nostru să ajungă la milioane de oameni, trimite-l către apropiații tăi. Și de data aceasta forța stă în mobilizarea masivă a membrilor comunității. Distribui și tu clipul?

Da, distribui clipul video

Pentru pensii corecte,

Cătălina, Olga și echipa Declic

PS: Cenzură mai mare ca pe acest subiect nu am mai văzut decât pe subiectul Roșia Montană. Nu ne-au dat voie să punem mesajul pe panouri publicitare lângă Parlament și Guvern. Au respins publicarea mesajului pe autobuzele RATB și pe metrou. Televiziunile nu au venit la protestul nostru. Au ignorat complet știrea. Cu toate acestea, nu putem fi opriți. Din om în om, vom reuși să le transmitem că pensiile speciale trebuie tăiate. Ajută-ne să distribuim videoul la cât mai multe persoane. Așa, oprim cenzura. Intră aici și trimite-l celor cu care împarți aceleași valori.”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este închiderea curților școlilor astfel încât copiii nu pot face sport. De aceea semnăm petiția Declic pentru deblocarea curților școlilor. Iată ce spune Anduța de la Declic:

”Dragă Ileana,

Curțile școlilor ar trebui să fie principalele locuri din cartier în care copiii să facă sport, în aer liber. Dar, la acest moment, majoritatea curților stau încuiate în weekend-uri și în afara orelor de curs. Semnezi petiția prin care îi cerem președintelui Asociației Municipiilor din România să-i convingă pe primari să scoată lacătele de la curțile școlilor?

Da, semnez petiția

În pragul vacanței de vară, mi-am adus aminte cât de mult așteptam, când eram copil, această perioadă. Era prilej de a mă juca pe săturate alături de prieteni afară, fie în fața blocului sau în curtea școlii de proximitate.

Aceste două locuri erau cele mai sigure pentru noi, copiii. Puteam socializa și face tot felul de activități recreative, fără ca părinților să le fie teamă de mașini sau de alte pericole. Alergam, jucam șotron, baschet, fotbal, volei sau, pur și simplu, ne plimbam.

Mulți dintre copiii de atunci am căpătat o atitudine pozitivă față de sport și mișcare, lucru care continuă și în prezent. Când copiii fac sport de mici, șansele de a crește armonios și de a fi mai activi și sănătoși la maturitate cresc.

Doar că acum, cel puțin în marile orașe, spațiul din jurul blocurilor este invadat de mașini iar în curțile școlilor copiii au acces doar în timpul programului școlar.

O alternativă ar putea fi parcurile, dar sunt prea puține și poate prea departe de unii dintre copii. O altă variantă ar fi cluburile private, cu plata unei taxe, dar nu toți părinții își permit să o achite. Realitatea este că, nefiind suficiente spații de joacă amenajate și sigure pentru toți copiii, mare parte sunt condamnați la sedentarism.

Lipsa mișcării este unul dintre factorii care au dus, în ultimii ani, la creșterea alarmantă a numărului de copii supraponderali sau chiar obezi în țara noastră. Este revoltător felul în care celor mici le este refuzat, fără niciun motiv real, dreptul de a folosi spațiul public al curții școlii pentru binele și sănătatea lor.

Putem schimba, însă, acest lucru. Curțile școlilor pot redeveni ceea ce erau odată, adică locuri amenajate pentru a face mișcare și pline de copii activi, inclusiv în timpul vacanțele școlare.

Am redactat o petiție prin care îi cerem lui Emil Boc să-i convingă pe primarii din România să scoată lacătele de la curțile școlilor. Poate face asta nu doar ca primar al Clujului, ci și ca președinte al Asociației Municipiilor din România.

Primăriile gestionează aceste spații și au puterea să le deschidă pentru folosul tuturor copiilor. Avem deja exemple pozitive de curți deschise, dar ele trebuie generalizate în toată țara.

Aș vrea tare mult să-i transmit lui Emil Boc petiția cu solicitarea noastră înainte de ultimul clopoțel al acestui an școlar. Dar, ca să o ia în seamă, ar trebui să strângem cel puțin 10 000 de semnături. Ileana, cu semnătura ta și altor 9 999 membri Declic care au primit acest email, petiția poate ajunge în atenția lui Emil Boc chiar azi. Așa că, ce zici, semnezi și tu chiar acum?

Da, semnez

Îți mulțumesc pentru implicare ta,

Anduța și echipa Declic

P.S. Chiar în aceste clipe, aproape 3 milioane de elevi se pregătesc cu bucurie pentru a intra în vacanța de vară. Însă mulți dintre ei, mai ales cei din marile orașe, se vor confrunta cu lipsa condițiilor de a face sport și mișcare zilnic într-un spațiu sigur. Semnează și tu petiția prin care cerem deblocarea curților școlilor.”

 

Distribuim petiția către prieteni. Iată ce spune Anduța de la Declic:

” Dragă Ileana,

Pentru ca Emil Boc să trateze cu prioritate petiția pentru deschiderea curților școlilor copiilor din comunitățile locale, e nevoie de implicarea ta în a dubla numărul de semnături. Inviți și tu prietenii sau cunoștințele care au copii de vârstă școlară să semneze petiția „Scoateți lacătul de la curtea școlii!”? Ca să nu-ți ia mai mult de 30 de secunde, folosește Megafonul Declic, dând click pe butonul de mai jos.

Da, distribui petiția

Când am demarat campania, eram convinsă că petiția pentru deschiderea curților școlilor va strânge zeci de mii de semnături în câteva zile.

Calculasem că peste 1 600 000 de școlari în România, cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, ar fi beneficiari direcți ai acestui demers. Majoritatea acestora, neavând acces în timpul liber la spații de mișcare și sport sigure și adecvate, sunt condamnați la sedentarism.

În ciuda implicării membrilor Declic de până acum, a altor 12 organizații care susțin inițiativa și a eforturilor din social media, petiția „Scoateți lacătul de la curtea școlii!” s-a blocat.

Am ajuns la aproape 10 000 de semnături și, îți spun foarte sincer, încă nu pot merge cu aplomb la Emil Boc, la biroul său din Cluj, să i-o înmânez. Mi-l și imaginez pe președintele Asociației Municipiilor zâmbind politicos în timp ce preia petiția subțire cât un caiet cu 48 de file, după care o lasă uitată într-un sertar.

Nu o să uit expresia lui Adrian Weiner, vicepreședintele Comisiei de Sănătate, când a primit petiția cu peste 20 000 de semnături pentru depolitizarea spitalelor. A luat-o cu ambele mâini, a cântărit-o în palme, a cântărit-o impresionat și din priviri, înainte de a-mi confirma că o va transforma în proiect de lege. Ceea ce s-a și întâmplat, acum 2 săptămâni.

Îmi doresc același efect și pentru întâlnirea cu Emil Boc. Nu e greu să reușim, dar este atât de important! Așa că, dacă fiecare dintre cei aproape 10 000 de semnatari trimitem mai departe petiția prietenilor și cunoștințelor cu copii de vârstă școlară, putem cel puțin dubla semnăturile imediat. Iar solicitarea noastră va căpăta mult mai multă greutate, inclusiv la propriu.

Ileana, am ajuns la 10 000 de semnături datorită faptului că o parte dintre membrii Declic, printre care și tu, ați semnat imediat ce ați aflat de această campanie. Apoi au venit semnături și din reclamele pregătite pentru social media, precum și din distribuiri pe aceste platforme.

Acum apelez, din nou, la implicarea ta pentru a ajunge la cât mai mulți oameni, prin tactica „de la om la om”. Ce zici, trimiți petiția mai departe și convingi câțiva prieteni să semneze, ca să fim minim 20 000? Apăsând butonul portocaliu vei putea trimite un mesaj predefinit pe Facebook Messenger, e-mail, WhatsApp sau Telegram.

Distribuie chiar acum, ca să ajungem cât mai repede la 20 000 de semnături. Când ajungem la acest prag, mă duc la Emil Boc cu petiția.

Da, distribui petiția

Altfel, dacă dorești să scrii un mesaj convingător cât mai personal, copiază de aici link-ul petiției și trimite-l mai departe cui dorești, pentru a-și adăuga semnătura.

Îți mulțumim că-ți pasă de dreptul la sport, mișcare și sănătate al copiilor din România,

Anduța și echipa Declic”

 

Se face și un protest la Cluj, la primarul Emil Boc pentru care contribuim. Iată ce spune Anduța de la Declic după protest, după ce primarul își arată susținerea:

”Dragă Ileana,

Săptămâna trecută am mers la Cluj. M-am dus să vorbesc cu Emil Boc despre petiția semnată și de tine, privind deschiderea curților școlilor pentru comunități. În calitate de președinte al Asociației Municipiilor din România, Emil Boc are un cuvânt greu de spus privind proiectele și prioritățile asumate de administrațiile locale.

Te invit să citești în continuare și să afli cum atitudinea edilului s-a schimbat la 180 de grade. Deși inițial a descris demersul nostru ca fiind unul „perfid”, a sfârșit prin a-l aprecia entuziast.

Ileana, ți-am scris zilele trecute despre o acțiune de înmânare de semnături. Mai mulți adulți și copii urma să ocupăm tot spațiul din fața primăriei din Cluj și să facem sport chiar acolo, în plină stradă. Așa voiam să transmitem public că „Strada nu e loc de joacă!” și că soluția este deschiderea curților școlilor.

La scurt timp după ce am început să ne adunăm, l-am observat pe Emil Boc ieșind grăbit din primărie. Ne-am salutat protocolar și mi-a confirmat că ne așteaptă la ora 11.00, în audiență. Dar, de vreme ce la Cluj există o hotărâre de consiliu local din 2009 pentru deschiderea curților școlilor, mi-a spus că demersul nostru este unul „perfid’’.

M-a surprins afirmația și m-am gândit pe loc că e complet neadevărată. De vreme ce solicitările de audiență transmise pe email atât la Asociația Municipiilor cât și la primăria Cluj nu primiseră zile în șir un răspuns, era firesc să insistăm pentru a da de el și a-i înmâna petiția.

Dar nu am zis nimic pe moment, mi-am mușcat limba și am ales să mă concentrez pe acțiunea planificată. Era crucial ca aceasta să fie un succes, mai ales că de față se afla și foarte multă presă.

Cu ajutorul membrilor Declic clujeni care și-au rupt o oră din timp pentru a veni la eveniment, acesta a fost unul foarte vizibil, dinamic și de impact.

M-a bucurat mult interesul generat de evenimentul nostru printre jurnaliștii de la mai multe publicații și televiziuni. Asta însemna că mesajul campaniei „Scoateți lacătul de la curtea școlii!” urma să ajungă la foarte mulți oameni. Iar atunci când un subiect este introdus pe agenda publică, șansele ca el să fie dezbătut cu prioritate cresc.

Între declarații date presei mă uitam la ce se întâmplă în fața primăriei și imaginea era una de neuitat: adulți și copii deopotrivă săreau coarda, jucau badminton și șotron sau pasau de la unii la alții mingi imense. Exact așa cum sunt nevoiți să se joace și copiii din multe orașe ale țării, din lipsă de spații amenajate corespunzător.

După ce am încheiat protestul am mers în sala de ședințe a primăriei, unde au venit atât Emil Boc, dar și presa.

Sintagma „demers perfid” încă îmi răsuna în urechi și acum era momentul perfect pentru a aduce clarificările necesare. Cu petiția în mână, până să i-o înmânez, l-am privit pe Emil Boc în ochi și i-am spus foarte clar și direct motivul pentru care suntem acolo. Acela de a-i solicita, în numele a mii de cetățeni semnatari ai petiției, să-i convingă pe primarii din întreaga țară să scoată lacătele de la curțile școlilor.

Nu mi-a venit să cred ce-a urmat. De unde cu două ore mai devreme mă tratase cu vădită superioritate, acum am asistat la un amplu discurs politic despre democrație și despre importanța implicării civice. Mai mult, edilul mi-a mulțumit pentru demers și și-a luat angajamentul să discute petiția la următoarea întâlnire a Comitetului Director al Asociației Municipiilor.

Nu știu dacă schimbarea bruscă de atitudine s-a datorat prezenței presei, dar tind să cred că da. Și-mi este tot mai clar că următorii pași în campanie trebuie să fie cel puțin la fel de vizibili și interesanți pentru jurnaliști precum acest eveniment. Politicienii sunt extrem de sensibili la imaginea lor și tratează cu mult mai multă seriozitate interpelările publice, mai ales pe cele incomode.

Cu siguranță că este o victorie de etapă în campanie faptul că Emil Boc și-a manifestat public susținerea petiției noastre. Pe de altă parte, știu că de la promisiunea unui om politic la faptă e cale lungă. Pentru ca angajamentul lui Emil Boc să devină realitate e nevoie să rămânem cu ochii pe Asociația Municipiilor și să continuăm presiunea publică.

Ileana, campania „Scoateți lacătul de la curtea școlii!” este în plină desfășurare. Trebuie să aflăm când va fi următoarea întâlnire a Asociației și să fim și noi acolo, să ne susținem cauza în continuare, în fața lui Emil Boc, a primarilor și a presei.

Ar trebui să pregătim de pe-acum evenimentul de la următoarea întâlnire a primarilor care, după cum ne-a spus Emil Boc, se va întâmpla după 15 august. În condițiile în care este foarte posibil să aflăm chiar de pe o zi pe alta data exactă, suntem în criză de timp.

Acțiunea de joi de la Cluj a fost posibilă datorită celor 1081 de lei adunați de la 47 de membri Declic. Cu acești bani am produs bannerele, am achiziționat recuzita sportivă și am sponsorizat transmisia live-ului pe Facebook.

Pentru următorul eveniment va fi nevoie de o idee cel puțin la fel de creativă și de un buget pentru a o pune în practică.

Așa că, Ileana, ce zici, poți deveni un susținător constant al campaniilor Declic? Asta înseamnă să contribui lunar cu o sumă, oricât de mică. Poate fi chiar contravaloarea unui fluturaș de badminton. Nu suma donată individual este importantă, ci faptul că știm exact pe ce fonduri ne putem baza în campanii, pe termen scurt și mediu.

Peste două zile voi discuta cu echipa următorii pași ai campaniei și va trebui să știu foarte clar ce buget avem. Toate demersurile Declic sunt susținute prin donațiile membrilor, tocmai de asta și putem acționa rapid și independent. Contribui și tu chiar acum?

Da, contribui lunar

Îmi pare rău, nu pot contribui lunar

Împreună pentru curți de școli deschise în toată țara,

Anduța și echipa Declic”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este încercarea guvernului Cîțu de a retrage dosarul Roșia Montana de la UNESCO. De aceea, îi scriem premierului Cîțu pe Facebook. Iată ce spune Tudor de la Declic:

”Dragă Ileana,

Îți scriu din nou despre Roșia Montană. Săptămâna trecută, premierul Florin Cîțu a cerut în cadrul coaliției de guvernare retragerea dosarului de la UNESCO. O astfel de decizie aberantă nu doar că ar anula candidatura României pentru Lista Patrimoniului Mondial, dar ne-ar și putea costa 5,7 miliarde de dolari canadieni. Asta pentru că premierul dă impresia că nu înțelege cum funcționează apărarea statului român în arbitrajul de la Washington, unde suntem dați în judecată de compania minieră Gabriel Resources.

Degeaba au zis avocații României că includerea sitului în UNESCO nu afectează proiectul minier, premierul tot vrea să le distrugă apărarea. Din acest motiv, noi, comunitatea Declic, trebuie să punem piciorul în prag. Dacă mii de membri Declic îi scriem lui Cîțu, vocea noastră poate fi mult mai puternică decât a tuturor lobbyiștilor și baronilor locali care îl influențează. Îi scrii și tu chiar acum lui Florin Cîțu pentru a-i cere să nu blocheze candidatura Roșiei Montane la UNESCO? Miercuri se discută din nou în Coaliție.

Da, îi scriu lui Cîțu

Parcă retrăiesc Ziua Cârtiței. În iulie 2018, un alt Guvern al României, cel condus de Viorica Dăncilă, cerea plenului UNESCO amânarea discutării candidaturii Roșiei Montane. Gestul ne-a costat scump. Roșia Montană a rămas condamnată la sărăcie, România s-a făcut de rușine la UNESCO, iar compania minieră a profitat din plin. Avocații săi au reclamat tribunalului de la Washington că statul român a recunoscut că “cererea către UNESCO este o agravare suplimentară a problemelor aflate în litigiu” (Gabriel Resources, 18 februarie 2021). Acum am luat-o de la capăt cu Florin Cîțu.

În ședința Coaliției de Guvernare din 28 iunie, Florin Cîțu a propus partenerilor de guvernare retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, după ce parlamentarii PNL de Alba i-au cerut public acest lucru. Mai apoi, a apărut în presă și că președintele PNL Maramureș și-a condiționat sprijinul pentru Cîțu la șefia partidului de retragerea dosarului de la UNESCO.

Toți acești baroni locali sunt, într-un fel sau altul, conectați la lobby-ul companiei miniere care vrea aurul de la Roșia Montană. Influențat de aceștia și depinzând de voturile lor pentru a câștiga alegerile interne din PNL, Cîțu a arătat că e dispus să sacrifice Roșia Montană.

În joc nu e doar viitorul Roșiei Montane (o nouă retragere ar duce la anularea candidaturii la UNESCO), ci și a celor 5,7 miliarde de dolari canadieni cerute drept daune de Gabriel Resources.

Litigiul Gabriel Resources vs. România a început acum șase ani la o curte privată de arbitraj, cea din Washington. În baza unor tratate bilaterale între state, apărătorii ambelor părți își motivează argumentația. Tratatul dintre România și Canada are doar 10 pagini. Spre deosebire de legile naționale, care se constituie din articole, tratatele internaționale se compun din principii a căror interpretare e la liber. De exemplu, un principiu este “protecția împotriva exproprierii indirecte”, iar acum Gabriel Resources se străduie să demonstreze că România a privat compania de profiturile viitoare, obținute dacă proiectul ar fi fost realizat.

Sperietoarea cu arbitrajul internațional e o minciună mai mare decât craterul pe care vor să-l facă cei de la Gabriel Resources în Apuseni. Și o folosește fiecare prim-ministru când îi vine rândul să decidă asupra Roșiei Montane. Doar că adevărul e altul, iar Marcos A. Orellana, profesor la George Washington University School of Law, o spune foarte clar: “Nu numai că o includere a Roșiei Montane în lista UNESCO nu ar periclita poziția Statului Român în procesul de arbitraj, ci chiar ar întări apărarea Statului român în proces, având în vedere că vorbim de o decizie luată de UNESCO, nu de reprezentanții României.”

Dragă Ileana, îți spun cu foarte mare îngrijorare. Cîțu nu pare să țină cont de avocații angajați de statul român, cărora tocmai ce le-a contrazis întreaga apărare. Iar ceea ce își propune să facă este mult mai grav decât ce a reușit Viorica Dăncilă. Ea doar a cerut o amânare a deciziei, Florin Cîțu vrea o retragere definitivă a dosarului. Dacă avocații companiei s-au folosit de oportunitatea creată de Viorica Dăncilă, la cea creată de Florin Cîțu, vor jubila.

Miercuri, discuțiile în coaliția de guvernare vor fi reluate pe tema retragerii dosarului Roșia Montană de la UNESCO.

Ileana, te rog scrie-i și tu chiar acum premierului pe pagina de Facebook. Cere-i să nu întreprindă niciun fel de act sau de procedură administrativă prin care să blocheze discutarea candidaturii Roșiei Montane la UNESCO din iulie 2021. Să dea un mandat ferm delegației care va reprezenta Statul Român la reuniunea Comitetului, în sensul susținerii fără echivoc a candidaturii Roșiei Montane pentru includere în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO.

Da, îi scriu lui Cîțu

Uniți, salvăm Roșia Montană,

Tudor,

Director executiv Declic

P.S. O scurtă recapitulare. Dosarul de includere a Roșiei Montane în UNESCO a fost depus, în 2017, de guvernul Cioloș. A făcut-o în ultimul moment, în urma presiunii publice. Un an mai târziu, Guvernul Dăncilă a blocat procesul, spre stupefacția lumii întregi. De obicei, guvernele merg la dezbaterile UNESCO pentru a promova o cauză. Guvernul PSD a scris o pagină rușinoasă de istorie și a cerut UNESCO să nu includă Roșia Montană în patrimoniul mondial. Dosarul a fost retras. În urmă cu un an, am convins Guvernul Orban să reia procedura. Acum, guvernul Cîțu folosește aceleași argumente ca Viorica Dăncilă și vrea să anuleze candidatura la UNESCO. Scrie-i și tu premierului și spune-i că aceasta ar fi o greșeală de neiertat.”

 

Se merge și la protest la Palatul Cotroceni duminică la ora 19.00. Iată ce spune Tudor de la Declic.

”Dragă Ileana,

Hai în stradă pentru Roșia Montană (din nou)! Hai cu noi duminică, 11 iulie, ora 19.00 în fața Palatului Cotroceni pentru a-i cere public președintelui Klaus Iohannis să scoată elefantul de aur din Guvern! Roșia Montană nu e locul de joacă al peneliștilor! Iar președintele trebuie să-și exercite rolul de mediator, între noi, cetățenii și cei cărora aurul le fură mințile. Ni te alături?

Da, vin și eu

Nu pot veni, dar contribui

Viitorul Roșiei Montane în UNESCO depinde de noi. Dacă nu intervenim, Florin Cîțu și Coaliția își vor pasa la nesfârșit responsabilitatea unei decizii. Riscăm ca pe ultima sută de metri sau chiar în ziua plenului Comitetului UNESCO, premierul să mandateze Ministerul Culturii să retragă dosarul. Exact așa s-a întâmplat în 2018, în Guvernul Dăncilă.

Am trăit momente de groază atunci când reprezentantul României, Răzvan Ștefan Rab (nu o să uit niciodată acest nume) a cerut în Plenul Comitetului UNESCO amânarea luării unei decizii privind situl Roșia Montană. Era în 2018, chiar de ziua mea, și am urmărit cu orele ședința live de la UNESCO. La final, când am văzut cum planul malefic al lui Rab este pus în practică de reprezentantul Azerbaidjanului, mi-am zis că susținătorii proiectului nu au nici o limită. Au fost în stare să ne facă pe toți de râs în fața lumii, pentru a le face pe plac celor de la Gold.

Pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO s-au pronunțat numeroase forumuri și asociații profesionale care au ca misiune protejarea patrimoniului. Evaluarea experților spune că Roșia Montană îndeplinește toate cele trei criterii pentru lista patrimoniului mondial. Și unul singur ar fi fost suficient pentru ca peisajul cultural din Apuseni să fie recunoscut internațional. Dar dacă dosarul e retras, întreaga procedură trebuie reluată de la zero.

Florin Cîțu a declarat că se caută soluții și pentru conservare și pentru exploatare. Cu alte cuvinte, caută el soluții pentru patru cariere de suprafață, de sute de metri adâncime, care să nu afecteze peisajul cultural. Sper că nu vine cu vechea soluție a companiei miniere. Adică un mulaj din ghips de câțiva metri care să înlocuiască o rețea de 7 km de galerii subterane, săpate manual pe vremea romanilor.

Premierul pare că nu înțelege că mineritul nu mai e ce-a fost. Într-o tonă de piatră de la Roșia Montană e risipit puțin peste un gram de aur. Pentru a-l extrage, trebuie să arunci totul în aer, să macini piatra fin precum făina, apoi să înmoi totul în cianură ca să separi aurul de pământ. Nu văd cum ai mai putea păstra minele de pe vremea romanilor în craterul care rămâne în locul muntelui.

Acest stil duplicitar al premierului, care vrea și exploatarea și conservarea patrimoniului, mă neliniștește profund. Tot el, una zice ca partener în alianța de guvernare, alta zice ca prim-ministru. Pare că s-a molipsit de sindromul Ponta. Înapoi în 2013, Victor Ponta spunea că se opune proiectului ca deputat, dar îl susține ca prim-ministru.

Așadar, eu nu sunt convins că d-l Cîțu va da un mandat ferm delegației României la reuniunea Comitetului UNESCO. Cineva cu autoritate ar trebui să îl supravegheze. Așa că îi cerem public președintelui Iohannis să intervină, reamintindu-i propria declarație din 6 februarie 2015: “În numele Roșiei Montane s-a creat o mișcare civică și comunitară despre care s-ar putea spune că „mută munții” atunci când este în joc păstrarea autenticității și a tradiției vechi a acestei localități”.

Duminică, 11 iulie, pe înserat, revenim în stradă. Roșia Montană ne-a inspirat pe toți și a creat un nou val de implicare în societatea civilă românească. Datorită spiritului renăscut la protestele din 2013, împreună am ținut piept ordonanței 13 și asaltului împotriva justiției.

Pentru acest protest, eu voi veni special de la Cluj. Așa că te rog, dacă duminică ești la munte sau la mare, vino repede în București. Dacă nu ești aproape de București, anunță-i te rog pe cei cunoscuți din capitală. Se prognozează că va fi cald, așa că din recuzita de protest nu trebuie să lipsească apa, dar nici petul cu pietricele pentru a ține ritmul protestului.

Hai împreună să spunem Președintelui că Roșia Montană merită să fie în UNESCO.

Da, vin și eu

Nu pot veni, dar contribui

Împreună mereu salvăm Roșia Montană,

Tudor,

Director executiv Declic

PS: În imaginea de mai jos aveam 21 de ani. Se întâmpla în 2003 când strângeam semnături (pe hârtie) pentru a convinge guvernul Adrian Năstase să nu avizeze mina de la Roșia Montană. De atunci au trecut 30 de guverne, noi și Roșia Montană suntem tot pe baricade. Hai și tu la Cotroceni să îi cerem președintelui Iohannis să se uit cu atenția și îngrijorarea noastră spre Roșia Montană.”

 

Roșia Montana ajunge la UNESCO. Contribuim pentru programul ”Adoptă o casă” în Roșia Montana. Iată ce spune Roxana de la Declic:

”Dragă Ileana,

Trebuie să recunosc că îți scriu acest mesaj cu foarte multe emoții. De fiecare dată când îmi dau seama că Roșia Montană este acum un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, mă ciupesc pentru a fi sigură că nu visez. Este un sentiment minunat să vezi că ideea pentru care ai luptat 20 de ani devine realitate.

Am vizitat prima oară Roșia Montană pe vremea când eram studentă, în 2002. M-am îndrăgostit instantaneu de acel loc și am devenit voluntar al campaniei „Salvați Roșia Montană”. Era satul din România cel mai amenințat de distrugere iminentă. Dar a avut mereu spiridușul său, care a tot făcut mici minuni ca lucrurile bune să se întâmple. Roșienii mai bătrâni vorbesc mereu de “vâlvă”, făptura magică din adâncurile muntelui, care îi ghidează pe minerii buni să iasă în siguranță la lumină.

Dar Roșia Montană a avut și un mare ghinion: lăcomia primarilor și a politicienilor români cărora aurul le-a furat mințile. Așa se face că, de mai bine de zece ani, comuna nu are un plan de urbanism și orice activitate privată este blocată. Acum, după 20 de ani de când am fost prima dată acolo, Roșia arată mai abătută și părăginită ca niciodată. Casele cumpărate de companie stau să cadă, iar investițiile publice sunt inexistente.

Dar oamenii de acolo nu și-au pierdut speranța niciodată. Și nici noi. Roșia Montană încă există pentru că mulți au dat dovadă de perseverență, ani de-a rândul. Dacă ar fi să mă refer doar la perioada foarte recentă, nu pot uita mobilizarea exemplară din timpul guvernării Orban. Atunci l-am convins pe premier să reia procedurile de la UNESCO. Membrii Declic au contribuit și am închiriat panoul imens de pe magazinul Cocor din București cu mesajul: “Ludovic Orban, ne trădezi?”. Ne-a auzit și ne-a răspuns, reluând procedurile începute de Corina Șuteu, dar sistate în mod rușinos de Viorica Dăncilă.

Apoi guvernarea s-a schimbat și noul premier, Florin Cîțu, a propus senin coaliției de guvernare retragerea dosarului. Cu toții am luat foc, și timp de o lună de zile ne-am unit forțele pentru a-i arăta că acest lucru ar fi o imensă greșeală.

Am reluat mesajul, de această dată cu “Florin Cîțu, ne trădezi?” și am umplut tot internetul. Când am văzut că premierul ne ignoră, am mers la Cotroceni și am cerut intervenția președintelui din rolul său de mediator. Am fost invitați apoi în audiență de către unul dintre consilierii prezidențiali. Și nu în ultimul rând, am achiziționat iarăși masiv spațiu publicitar online pentru afișul Cîtaur, realizat cu entuziasm de legendarii artiști anonimi Mindbomb. Am vopsit până și elefantul 10 august din roz, în auriu. Iar donațiile membrilor Declic au plătit facturile aferente. Generozitatea și perseverența tuturor au funcționat, din nou, ca un spiriduș care apără neobosit Roșia Montană.

Intrarea Roșiei Montane în UNESCO nu este un capăt de drum, ci mai degrabă un nou început. Acum urmează drumul lung al reconstrucției. Va lua timp, va fi nevoie de energie și va fi nevoie de mulți bani.

Roșia poate deveni nu doar un simbol al rezistenței civice, ci și un simbol al implicării solidare. Pentru a face acest loc minunat vizitabil pe deplin și cu adevărat demn de patrimoniul universal, mai este de lucru. Și fără implicarea noastră, a tuturor, nu cred că este posibil.

Un exemplu de solidaritate este programul Adoptă o Casă la Roșia Montană. Prin acesta, clădirile de patrimoniu din localitate sunt restaurate de voluntari. Și acest lucru se întâmplă deja de zece ani. În fiecare vară, zeci de studenți lucrează la restaurarea caselor.

Așa se face că, până acum, au fost salvate case ale localnicilor care nu au dorit să își vândă proprietățile, biserici și case parohiale. Iar acum, de 2 zile, au pornit lucrările la Muzeul Mineritului, unde se va interveni asupra Lapidariumului care adăpostește zeci de piese de pe vremea romanilor. Au fost întrerupți doar de inundațiile care au devastat părți din comună, unde bineînțeles că au sărit să dea o mână de ajutor.

Timp de mai bine de un deceniu, programul Adoptă o Casă a fost singura inițiativă dedicată patrimoniului de la Roșia Montană. Singura acțiune concretă pentru recuperarea caselor vechi, dar și a meșteșugurilor din zonă, amenințate și ele cu dispariția. Încet, încet, Adoptă o Casă a devenit parte a comunității și principalul factor de reconstrucție al Roșiei Montane.

Greul acum începe pentru proaspătul sit cultural inclus în cea mai prestigioasă listă de patrimoniu. Va fi nevoie de intervenție structurată, coerentă, susținută inclusiv financiar de către stat. În paralel, până aceste mecanisme vor putea deveni operaționale, voluntarii și localnicii implicați în programul Adoptă o Casă sunt deja la lucru.

În acest moment, de mare bucurie pentru Roșia și pentru noi toți, te invit să faci o donație pentru Adoptă o Casă, pentru ca toți acești oameni pricepuți și cu suflet mare să ducă mai departe ce au început. Echipa Declic se va asigura că fiecare bănuț pe care tu îl vei dona cu această ocazie, va ajunge să fie cheltuit pentru programul Adoptă o Casă la Roșia Montană. Contribui și tu?

Contribui și tu pentru Adoptă o Casă?

Da, contribui

Cu bucurie și speranță,

Roxana și echipa Declic

PS: Intrarea în UNESCO riscă să ne lase pe toți cu impresia că Roșia Montană este salvată și nu mai are nevoie de noi. Dar tocmai acum are cea mai mare nevoie de solidaritate. Sprijină și tu chiar acum reconstrucția Roșiei Montane.”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este canalul TV Metropola TV, deținut de familia Pandele-Firea care dezinformează la adresa vaccinului pentru coronavirus și face propagandă anti-Occident. De aceea semnăm petiția Declic pentru retragerea licenței de către CNA. Iată ce spune Ana de la Declic:

” Dragă Ileana,

Metropola TV, televiziunea Firea-Pandele, licențiată ilegal de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), dezinformează în legătură cu vaccinul Covid-19. Am lansat o petiție nouă prin care cerem CNA să-i retragă licența. Dacă nu ne implicăm acum, mișcările extremiste, alimentate de dezinformări și știri false, vor deveni ceva obișnuit. Semnezi și tu petiția?

Da, semnez

De multe ori, atunci când o sun, bunica îmi spune ce a mai văzut pe la televizor. Aflu despre fel de fel de crime, părerologi care se dau drept doctori și știri false.

Mereu încerc să-i explic cum funcționează acest tip de canale și de fiecare dată rămâne uimită. „Dar ăștia chiar mint așa, fără nicio jenă, la televizor?”

Pentru bunica, simplul fapt că aceste mesaje sunt la televizor le face credibile. Și ea nu este singura care gândește asta.

Recent, CNA a licențiat o televiziune care a intrat în grila națională de programe. Se numește Metropola TV.

Pe hârtie, e deținută de o firmă unde singurul acționar este Consiliul Local Voluntari. Primarul orașului e Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea (fostă prezentatoare de știri, fost primar al Capitalei, în prezent senatoare). Practic, e televiziunea familiei Firea-Pandele.

Deși știa acest lucru, Consiliul Național al Audiovizualului, instituția care aprobă toate posturile tv și radio, i-a dat licența națională de emisie. Membrii CNA au încălcat Codul Audio-Vizualului, legea în baza căruia radiourile și televiziunile își desfășoară activitatea. O spune chiar o membră CNA [1]. De altfel, și singura care a votat împotrivă.

Potrivit legii Audio-Vizualului, CNA acordă licențe posturilor deținute de autorități locale doar dacă acestea difuzează exclusiv informații pentru comunitatea respectivă. Cu alte cuvinte, autoritățile locale nu pot primi licențe naționale.

Totuși, legea nu s-a aplicat și în cazul Metropola TV. Așa se face că postul Firea-Pandele are emisiuni difuzate în întreaga țară și dezinformează cu bună știință telespectatorii. Mesaje precum „vaccinul anti-Covid provoacă cancer” sau „România este sluga Occidentului” sunt la ordinea zilei.

Aceste mesaje funcționează ca picătura chinezească. Difuzate în fiecare zi, vor naște mișcări extremiste.

Cred că ai observat și tu că, post-pandemie, suntem tot mai divizați. Știrile false și conspirațiile s-au întețit. În acest mediu prielnic cu extremismul, lucrează televiziunea Firea-Pandele.

În urmă cu câteva zile, colega mea, Lumi, îmi citea titlul unei știri care mi-a făcut pielea de găină: 60% dintre români ar vota un partid naționalist. Totuși, nu l-ar mai vota în cazul în care acesta ar propune ieșirea României din UE [2]. Ceea ce înseamnă că propaganda nu și-a făcut efectul dorit și încă nu e prea târziu pentru a interveni. De fapt, e cel mai bun moment pentru a ne implica.

Pentru că nu vrem ca mișcările extremiste să devină ceva obișnuit, am lansat petiția Cerem CNA să închidă televiziunea Firea-Pandele!, pe care te invit să o semnezi. Avem șanse să reușim mai ales pentru că CNA a acordat licența acestei televiziuni, prin încălcarea Legii Audio-Vizualului.

Mai mult decât atât, instituția a respins în trecut licențierea unor posturi de televiziune, din motiv că acestea ar difuza propaganda Kremlinului. E cazul postului RTR, care a solicitat în 2017 licență locală pentru județul Iași [2].

Așadar, semnezi și tu petiția? În fața autorităților suntem convingători doar când suntem mulți.

Da, semnez

Ana și echipa Declic

PS: Un invitat în platoul Metropola TV este Adrian Severin, fost europarlamentar, care are o condamnare cu executare pentru corupție. Opiniile sale sunt preluate des pe Sputnik Moldova, agenția de propagandă a guvernului Rusiei. Ce zici, semnezi și tu petiția, pentru ca discursul pro-Rusia să nu ajungă mesajul dominant în societate?

Note:

[1] pressone[.]ro/cetatenii-din-voluntari-sponsori-oficiali-ai-propagandei-ruse-cazul-metropola-tv

[2] paginademedia[.]ro/2017/10/cna-a-respins-licenta-pentru-postul-rtr-iasi-au-fost-temeri-ca-postul-ar-putea-face-propaganda-ruseasca-in-romania/”

 

Trimitem și petiția către prieteni. Iată ce spune Ana de la Declic:

” Dragă Ileana,

Foarte puține semnături ne mai lipsesc ca să notificăm CNA despre petiția Cerem CNA să închidă Firea-Pandele TV, petiție pe care ai semnat-o și tu. E destul de simplu să atingem pragul de 10.000. Trebuie doar să trimiți petiția cuiva căruia îi pasă când CNA ia decizii preferențial. Te implici și tu?         

Da, trimit mai departe

Poate dacă televiziunea nu ar fi fost a Consiliului Local Voluntari, deci controlată de primarul de acolo, Florentin Pandele, nu ar mai fi primit licența națională de emisie. După legea Audiovizualului, televiziunile autorităților locale pot primi licențe cu o condiție: să transmită informații pentru comunitățile locale. Însă, tocmai acest detaliu esențial nu a contat pentru membrii CNA. Pentru unii dintre ei, pentru că nu toți au votat pentru acordarea licenței.

Dorina Rusu, la al doilea mandat de membră CNA, numită de Președinte, a fost singura care a votat împotrivă. Asta înseamnă că avem o aliată, în interioriul CNA, în cauza petiției noastre. Deci, va fi mai ușor să-i facem pe restul membrilor să ne asculte.

De ceva vreme, ceva nu-mi dă pace. Din toamnă, valul 4, cu noua tulpină a virusului, ar putea reveni în forță. Mi se pare cu atât mai grav cu cât rata vaccinării nu depășește 40% la nicio grupă de vârstă. Iar în cazul celor mai vulnerabili (60+), doar 1 din 3 persoane s-a vaccinat. Sunt date pe care le-am citit într-un raport, publicat de curând de Institutul Național de Sănătate Publică. Experții de acolo ne avertizează că următorul val, cu tulpina Delta, va fi unul substanțial în ceea ce privește infecțiile și spitalizările [1].

Poate te gândești ce legătură are Metropola TV cu intenția oamenilor de a se vaccina. Acest post e unul dintre canalele tv care pune umărul astfel încât controversa despre vaccin să crească, iar oamenii să devină și mai confuzi. Deci, și mai puțin dornici să se imunizeze. Pentru emisiunea Mădălin Ionescu Show, cea care dezinformează despre vaccinuri, există și reclamații la CNA [2]. Una dintre acestea e chiar o autosesizare din partea Cristinei Pocora, președinta instituției [3].

Probabil dezinformările de la Metropola TV nu se vor opri, dacă CNA nu intervine ferm. E un cerc vicios. CNA n-o să intervină dacă noi, membrii Declic, nu intervenim. E motivul pentru care e nevoie acum de implicarea ta. Planul meu e să creștem numărul de semnături la 10.000. Apoi, să notific CNA despre campanie.

Dar ne mai lipsesc foarte puține semnături. Și nu voi reuși să le strâng fără tine. Potrivit regulamentului, membrii CNA se întâlnesc în fiecare marți și joi, iar ședințele sunt publice. Vreau să le trimit notificarea înainte de următoarea ședință.

Trimiți și tu petiția unui cunoscut/e să o semneze? Când se simt în vizorul cetățenilor, autoritățile sunt motivate să-și facă treaba cum trebuie. CNA nu este o excepție. Așa că te invit să te gândești puțin care din prietenii tăi crezi că ar susține această petiție. Și să-i inviți să semneze.

Da, trimit mai departe

Ana și echipa Declic

Note:

[1] hotnews[.]ro/stiri-coronavirus-24930232-raport-ingrijorator-institutului-national-sanatate-publica-nicio-grupa-varsta-nu-are-rata-vaccinare-mai-mare-40

[2] www.cna[.]ro/article11244,11244.html/

[3] pressone[.]ro/presa-in-pandemie-cu-o-mana-se-iau-bani-de-la-guvern-pentru-a-informa-corect-cu-cealalta-se-scriu-stiri-alarmiste”

 

***

 

O altă măreață și glorioasă realizare este regularizarea râurilor și îndiguirea lor cu fonduri europene chipurile ca protecție anti-inundații. De aceea, Declic lansează un proces către minister pentru care contribuim. Iată ce spune Denisa de la Declic:

” Ileana,

Văd la știri că mai multe zone din țară sunt sub cod roșu de inundații. Oamenii se luptă neputincioși cu apele ieșite din albie. Mă enervez când aud că singurele măsuri despre care vorbesc autoritățile sunt îndiguirile și regularizările de râuri. Închid televizorul.

Din cauza autorităților am ajuns în situația asta, Ileana. Singurul lor scop este să umfle buzunarele firmelor care intră cu buldozerele în albiile râurilor, le strică cursul, le distrug malurile cu vegetație ripariană [1] și le transformă în niște pârtii pe care apa vine cu putere la vale. Alte state au înțeles că intervenția omului este dăunătoare și au lăsat râurilor lunca inundabilă, au lucrat la renaturarea malurilor, astfel încât vegetația funcționează ca o barieră naturală în calea viiturilor.

Paradoxul este că instituțiile din România folosesc fonduri europene ca să betoneze râurile, sub pretextul că ne apără de inundații. Acel ordin prin care se obține finanțare europeană este un pericol pentru apele noastre, așa că am cerut în instanță anularea lui. Doar astfel putem forța autoritățile să schimbe strategia și să adopte măsuri verzi de renaturare, ca în alte state europene.

Înainte de proces, ne-am adresat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu o plângere. Am semnalat că banii europeni nu sunt folosiți pentru renaturarea râurilor, ci pentru regularizări de albii, defrișări ale vegetației și înlocuirea malurilor cu ziduri de beton. Am fost ignorați.

Așa că am pregătit cererea de chemare în judecată a ministerului, chiar în perioada Crăciunului trecut. Și am așteptat cu sufletul la gură decizia judecătorilor, care a venit de curând. Avocații ne-au dat o veste bună și una proastă. Este important să le afli și tu, Ileana.

Vestea bună este că instanța ne-a dat dreptate la capătul de cerere privind refuzul MIPE de a ne analiza plângerea prealabilă. Cu alte cuvinte, Ministerul trebuia să ne asculte.

Însă, pe de altă parte, judecătorii ne-au respins solicitarea de anulare a ordinului, pe motiv că scrie clar în document că se urmărește protejarea mediului.

Una scrie pe hârtie, alta se întâmplă în realitate. Nu degeaba avem mai multe proceduri de infringement deschise împotriva României pentru încălcarea directivelor europene privind protejarea mediului.

Am avut o ședință de urgență cu avocații și cu Călin Dejeu, expertul care ne ajută în campaniile pe râuri. Cea mai bună soluție este să atacăm decizia judecătorilor și să cerem în continuare anularea ordinului de finanțare. Doar că am folosit fondurile strânse în iarnă, în această campanie, pentru a acoperi onorariul avocaților care s-au ocupat de acțiune.

Miza procesului este uriașă, Ileana. Dacă îi vom convinge pe judecători să anuleze ghidul de finanțare, vom putea opri autoritățile să mai acceseze fonduri europene pentru regularizări de albii, defrișări ale vegetației și înlocuirea malurilor cu ziduri de beton. Mai bine folosim acești bani pentru refacerea habitatelor unor specii care mai trăiesc doar în România, cum este aspretele [2]. Sau pentru bariere plutitoare care să împiedice ca în Dunăre să mai ajungă, în fiecare an, 1 500 de tone de plastic (cantitatea medie de deșeuri produsă de un român în cinci ani) [3].

Îmi vine în minte procesul pentru redeschiderea dosarului 10 august. Ancheta ar fi rămas închisă și acum, dacă nu am fi avut banii necesari demersurilor juridice. A contat fiecare ajutor primit pentru că am putut merge la avocați deosebit de buni. Iar prin decizia definitivă a Curții de Apel București, am reușit să obținem redeschiderea cercetărilor.

Vara asta, în timp ce te răcorești cu prietenii la o bere sau la o înghețată, gândește-te dacă poți aloca o sumă pentru procesul prin care vrem să salvăm râurile țării. Dacă strângem echivalentul unei înghețate sau al unei beri la terasă de la toți cei ce au semnat petițiile pentru salvarea râurilor, putem plăti și 3 procese.

Altfel, banii europeni vor fi risipiți în continuare pe proiecte care sunt doar un paravan pentru afaceri profitabile. Singurii care au de câștigat sunt afaceriștii ce obțin pe bandă rulantă contracte barosane cu statul și politicienii care le apără spatele pentru o cotă parte din profit. Profit care merge, de multe ori, înapoi la partid.

Orice cale de atac într-un proces se exercită într-un anumit termen. Dacă-l ratăm, judecătorii ne resping acțiunea fără să ne mai asculte argumentele. Este important să ne mobilizăm și să strângem în timp util 4 000 de lei, suma necesară pentru a achita onorariul avocaților care ne pregătesc apărarea. Ileana, te rog să te gândești. Crezi că poți contribui și tu pentru procesul împotriva Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene?

Da, contribui pentru proces

Pentru protejarea râurilor,

Denisa și echipa Declic”

 

 

O altă măreață și glorioasă realizare este lipsa vizelor și a primirii ca refugiați pentru cetățenii afgani foarte vulnerabili care au colaborat cu NATO și românii care au luptat în Afganistan. De aceea semnăm petiția Declic pentru a oferi vize pentru cetățenii afgani refugiați. Iată ce spune Cătălina de la Declic:

”Semnează și tu: Eliberați vize pentru cetățenii afgani care au colaborat cu trupele românești. Salvați-le viața!

Da, semnez

Ileana,

Viața afganilor s-a întors, în câteva zile, cu 20 de ani în urmă. Talibanii au revenit la putere. E ca și cum noi ne-am trezi mâine înapoi în comunism, fără mâncare, fără drepturi și cu foștii torționari băgând spaima în oameni. Cetățenii afgani care au luptat pentru democrație sunt acum în pericol.

Zeci de mii de oameni încearcă disperați să plece din țară, în aeroportul din Kabul este haos. Oamenii se calcă în picioare, se agață de avioane, de spaima torturii talibanilor întorși la conducere. Primii puși în pericol sunt cei care au ajutat aliații NATO în lupta împotriva talibanilor. Pe ei îi vânează noii veniți la putere, ca să se răzbune. Apoi, femeile și fetele, care riscă să își piardă orice drept. Nu vor mai putea să lucreze, să învețe sau să iasă singure pe stradă. Unele dintre ele s-au născut în democrație și sunt îngrozite de ce le așteaptă.

Trupele românești au fost prezente în Afganistan din 2002 până anul acesta. În tot acest timp, afganii ne-au fost colaboratori: traducători, ghizi, activiști sau jurnaliști. I-au ajutat pe militari, uneori poate chiar i-au salvat de la moarte. Acești oameni sunt acum și ei la un pas de moarte.

Le putem întinde o mână de ajutor, acum când chiar au nevoie disperată: să le eliberăm vize pentru ei și familiile lor, ca să plece din infern. O viză face acum diferența dintre viață și moarte.

De aceea, am lansat petiția prin care îi cerem ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, să emită urgent vize pentru acești oameni. Să creeze rapid un sistem eficient și corect, prin care să evalueze cazul fiecărui afgan care ne solicită ajutorul. E vorba, probabil, de zeci sau sute de colaboratori și de familiile acestora.

Semnezi și tu pentru vize?

Da, semnez

Știrile și imaginile care vin din Afganistan sunt copleșitoare. Mulți dintre noi ne simțim, fără îndoială, neputincioși, pe măsură ce scenele de panică și disperare se petrec la mii de kilometri distanță. Dar, iată că putem să facem ceva ca să îi ajutăm acum.

Miercurea viitoare are loc ședința CSAT, în care președintele Iohannis și membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării vor vorbi despre cum răspund crizei din Afganistan. Am întrebat deja la Ministerul de Externe dacă avem o strategie pentru vize, în cazul afganilor cu care forțele NATO au lucrat de-a lungul vremii sau pentru cei vulnerabili. Răspunsul a fost că „România evaluează interinstituțional posibilitatea de a prelua acolo unde se consideră justificat, personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române, după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere securitar.”

E clar că decizia finală va fi luată în CSAT, iar dacă reușim să strângem câteva mii de semnături până atunci, avem șansa ca autoritățile să ia o decizie serioasă, văzând că există interes și din partea cetățenilor. Îi îndemnăm să îi protejeze pe cei mai vulnerabili din Afganistan, prin extinderea vizelor, dar și prin trimiterea de aeronave care să transporte civili și acordarea de ajutor umanitar pentru sprijinirea afganilor nevinovați.

Cu speranță,

 

Cătălina și echipa Declic

PS: Nu putem să condamnăm la moarte, prin neimplicare, afgani nevinovați care au crezut în democrație. Semnează acum petiția și hai să le întindem o mână de ajutor celor care au colaborat cu România și NATO în acești 20 de ani, precum și femeilor, fetelor și copiilor, cei mai vulnerabili în fața talibanilor.”